Virgil Musta, adevărul despre anticorpii dobândiți post-vaccinare anti-Covid-19. De ce nu contează cantitatea lor, de fapt

Medicul infecționist Virgil Musta, de la Spitalul „Victor Babeș din Timișoara, a adus lămuriri cu privire la diferențele dintre anticorpii pe care organismul nostru îi produce după vaccinarea anti-Covid-19 și nivelul de protecție pe care îl avem împotriva noului coronavirus. Potrivit specialistului, aceste două lucruri sunt diferite, motiv pentru care, vaccinarea este recomandată în orice situație.

Ce se întâmplă cu anticorpii după vaccinare

Potrivit medicilor, răspunsul imun pe care îl are fiecare persoană reprezintă un proces complex, care nu depinde doar de nivelul de anticorpi pe care îl avem în organism. În urma administrării serului, în răspunsul imun intervin și „limfocitele de mermorie”, care se reactivează odată cu reîntâlnirea cu virusul, declanșând priducerea de noi anticorpi.

Infecționistul Virgil Musta a explicat ce a descoperit după analiza anticorpilor produși la două săptămâni după rapel, dar și la patru luni de la efectuarea acestuia.

„Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni.

Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menţinut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri. La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătăţit la a doua determinare.

Trei persoane care au fost contacţi cu pacienţi care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunităţii. În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanţi.

De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi.

Anticorpii anti-spike (n.r. – proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecţia împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat”, a declarat dr. Virgil Musta la Digi24.