Viorica Dăncilă, acuzată că aprobă a doua limbă oficială în România. Scena politică, în pragul unui nou scandal

Scena politică, aruncată în aer! Premierul României este acuzat că aprobă o a doua limbă oficială. Ce a declarat liderul formațiunii UDMR despre modificările aduse Codului administrativ?

Dăncilă, acuzată că aprobă a doua limbă oficială în țară

Ședința de miercuri a avut drept concluzie modificarea ordonanței de urgență în privința Codului Administrativ. Acest lucru s-a înfăptuit la doar o săptămână după ce a fost adoptată, dar nepublicată în Monitorul Oficial. În acest context, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în anumite instituții, anume cele administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare. Proaspătul lider al Partidului Social Democrat este acuzat de către un deputat pentru faptul că aprobă a doua limbă oficială în România după modificarea adusă codului administrativ.

UDMR a reclamat, în cursul zilei de joi, modificările aferente, dar și declarațiile făcute de către purtătorul de cuvânt al Guvernului. „UDMR a procedat corect atunci când a cerut Guvernului să corecteze versiunea adoptată prin Ordonanță de Urgență a Codului Administrativ”, a declarat, joi, liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila. Totul s-a petrecut după ce Codul a ajuns pe agenda Executivului pentru corectarea prevederilor eronate. UDMR a cerut coaliției de guvernare revenirea la forma adoptată prima oară a Codului administrativ. Poziția UDMR este totuși clară. „Guvernul a rescris proiectul de lege elaborat prin dezbatere largă și transparentă de Parlament”, a spus Cseke Attila.

18 ani de tăcere

„De 18 ani se află în vigoare o lege conform căreia, în localitățile unde ponderea unei minorități naționale depășește 20 la sută, se va amplasa la intrarea în localitate indicatorul cu numele localității și în limba minorității sau a minorităților respective. În Transilvania obiceiul este de a inscripționa denumirea localităților în trei sau chiar mai multe limbi. În Zalău sau Baia Mare, de exemplu, indicatorul este în limba română, maghiară și germană, în Timișoara numele municipiului este scris și în limba sârbă, iar în Cluj, pe lângă cele trei limbi mai apare și inscripția în latină”
Cseke Attila