‘Vinul de gheață’, deliciul românesc la început de iarnă. Care e secretul acestei băuturi
Dincolo de norii groși de ceață, de brumă sau zăpadă, viticultorii din pogdoria Jidvei culeg via în fiecare an în aceste condiții. Pe butuci, pe 6 hectare, sunt struguri din soiul Traminer. Alături de niște condiții speciale de temperaturi la care se prepară licoare, în final, iese ”vinul de gheață”.
”Vinul de gheață”, punctul forte de la începutul iernii
La început de iarnă, viticultorii din mai multe zone au început recoltatul strugurilor. Ei au lăsat până acum ciorchinii în vie pentru a face din ei ”vin de gheață”, licoare dulce, cu un gust de miere răscoaptă, tot mai apreciată de români. Specialiștii au început să caute și ”vinurile de paie”, care se fac tot din struguri înghețați, dar care sunt culeși vara, apoi ținuți până dă gerul. Pentru a nu zdrobi ciorchinii înghețați, culegătorii îi recoltează manual pe timp de noapte sau dimineața devreme, apoi îi duc la presă unde lasă un must savuros, concentrat și dulce. Din el se face vinul special.
„Pentru a obţine vin de gheaţă trebuie să îndeplinim condiţii speciale de temperaturi, minim trei zile consecutive de temperatură scăzută de -7, -10 grade”, a spus Bodgana Corcoz, producător de vinuri.
„Vinul de gheaţă este un vin galben-auriu strălucitor, de o mare complexitate, în el se pot întâlni o multitudine de arome ce merg uşor spre mango, spre pepenele galben, spre caise, portocale, bogat în compuşi minerale, are o mare consistență. Este vinul care poţi să îl asemeni uşor cu o miere de albine răscoaptă”, a declarat Ioana Buia, oenolog.
Vânzarea acestui vin, în creștere
Canada și Germania sunt cei mai mari producători de vin de gheață. Englezii îi spun ”Ice Wine”, iar nemții ”Eiswein”. În România, suprafețele pe care strugurii sunt ținuți pentru acest tip de băutură sunt încă mici, chiar dacă românii au început să îl caute din ce în ce mai mult.
„Am observat o creștere a vânzării icewine, se asortează foarte bine cu deserturi, spre exemplu cozonac, torturi sau prăjituri”, a continuat Corcoz.
În inima Transilvaniei, de-a lungul râului Târnava Mică, un italian culege strugurii vara și îi ține în turnul cramei până iarna. Fructele sunt ținute la fermentat cel puțin o lună, în baricuri de stejar franțuzesc, apoi începe procesul de maturare a vinului, care durează însă un an.
„Aici se îngheaţă, se dezgheaţă, se evaporă în mare parte din conţinutul de lichid al strugurelui, rămâne un concentrat şi se stafidesc. Ca şi struguri folosim 70 la sută muşcat otonel şi restul gewurztraminer şi kerner, kerner fiind de origine germană”, a explicat Mircea Materi, administrator cramă, pentru PRO TV.
„Este un vin de deşert, un vin dulce, cu 160 de grame de litru de zahăr dar cu aciditate atât de bogată încât vinul devine foarte echilibrat. Este un vin de deşert”, Denes Mihaly, oenolog.