Verdictul legiștilor: Decesului pacientului de 54 de ani de la Spitalul Pantelimon s-a produs, cu o probabilitate de 99%, în momentul în care doza de noradrenalină a fost redusă

Potrivit concluziilor legiștilor, decesul pacientului de 54 de ani de la Spitalul Pantelimon s-a produs, cu o probabilitate de 99%, în momentul în care doza de noradrenalină a fost redusă. În cadrul investigației, aceștia au identificat „trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor” în acest caz.

Consiliul Superior de Medicină Legală a emis, vineri, o serie de clarificări privind realizarea expertizelor medico-legale, acuzând răspândirea unor informații incorecte care reflectă necunoașterea legislației în domeniu. Deși recunosc că nu tratează pacienți, legiștii subliniază că au o vastă experiență în efectuarea expertizelor medico-legale, fiind singurii care „au competența legală și capacitatea științifică de a evalua corectitudinea actului medical”.

„Reamintim în primul rând faptul că, la efectuarea expertizei, medicul legist a avut la dispoziție întreg dosarul cauzei (procese verbale de cercetare la fața locului, declarații martori, acte medicale, date extrase din injectomate etc.)”, se arată în comunicat.

„S-a ajuns la concluzia că expertiza medico-legală nu este suficientă sau este eronată, datorită faptului că medicii legiști nu știu cum se tratează pacienții într-o secție ATI sau că nu au competențe de a face acest lucru. Este adevărat că medicii legiști nu tratează pacienți în ATI și nici în alte specialități medicale, dar ei au competența legală și capacitatea științifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialiști din alte domenii medicale”, au subliniat aceștia.

„Nu suntem doar medici de morți”

„Nu suntem doar medici de morți”, au declarat legiștii, subliniind că activitatea lor nu se rezumă doar la efectuarea autopsiilor, așa cum se vehiculează adesea. Ei au explicat că unul dintre domeniile esențiale ale medicinei legale este evaluarea deficiențelor în acordarea îngrijirilor medicale, o practică comună în majoritatea țărilor europene, unde medicina legală joacă un rol important, inclusiv în evaluarea malpraxisului.

Potrivit legiștilor, instituțiile medico-legale efectuează anual sute sau chiar mii de astfel de expertize, acumulând o experiență practică vastă, superioară celei a altor specialiști medicali în acest tip de evaluări.

„Aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeași specialitate cu a medicului evaluat, așa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanță, când au fost analizate atât expertize medico-legale, cât și decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuție existența unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”, se menționează în comunicat.

De asemenea, legiștii au adăugat că aproximativ jumătate din autopsiile medico-legale sunt efectuate pe cazuri decedate în spitale, majoritatea în secții ATI, ceea ce le oferă medicilor legiști cunoștințe avansate despre tratamentele aplicate în aceste secții, în special în ceea ce privește managementul perioadelor terminale ale vieții.

Referindu-se la cazul specific al pacientului de 54 de ani de la Pantelimon, legiștii au explicat că expertiza a vizat evaluarea legăturii dintre scăderea dozei de noradrenalină și decesul pacientului. Aceștia au subliniat că „o analiză completă a cazului din punct de vedere medical este utilă pentru înțelegerea patologiilor pacientului și a motivelor pentru care evoluția a fost spre agravare în ciuda tratamentelor efectuate. Dar nu acesta a fost aspectul care a trebuit clarificat prin expertiză”. Ancheta s-a concentrat doar pe suprimarea suportului vasopresor în cazul unor pacienți din secția ATI, fără a analiza toate tratamentele aplicate în spitalul Pantelimon.

Legiștii au identificat trei deficiențe majore

Legiștii au discutat și despre stabilirea legăturii de cauzalitate: „Legătura de cauzalitate necesită existența unei fapte ilicite legate de actul medical, care să ducă la un prejudiciu cuantificabil pentru pacient”. În acest caz, au identificat trei deficiențe majore: reducerea bruscă a dozei de noradrenalină, scăderea dozei în contextul valorilor tensionale consemnate și neconsemnarea în actele medicale a acestei scăderi.

În plus, legiștii au abordat subiectul prejudiciului, subliniind că, deși s-a discutat în presă și pe rețelele sociale că pacientul nu avea șanse de supraviețuire, „unul din scopurile principale ale medicinei este menținerea în viață, cât mai mult timp, a pacientului, chiar dacă acesta nu are șanse de recuperare”. Reducerea duratei de viață a unei persoane, chiar și într-o măsură mică, dacă este cauzată de o faptă ilicită, trebuie considerată un prejudiciu în lanțul cauzal.

Conform legiștilor, legătura de cauzalitate poate fi stabilită prin metode inductive, adică prin legi statistice. În acest caz, după ce pacientul a fost menținut în viață timp de 10 zile cu suport vasopresor, decesul a survenit la aproximativ o oră după reducerea bruscă a dozei de noradrenalină. Probabilitatea ca decesul să fi fost cauzat de starea alterată a pacientului, dacă suportul vasopresor ar fi fost menținut, a fost estimată la aproximativ 0,4%.

Astfel, legiștii au concluzionat că există o probabilitate de peste 99% ca decesul să fi fost cauzat de reducerea dozei de noradrenalină. Această probabilitate extrem de ridicată justifică concluziile ferme ale expertizei medico-legale.