Vârsta la care începi să-ți pierzi memoria. Când trebuie să te îngrijorezi, de fapt

Fără îndoială, la un moment dat vom trece prin una dintre cele mai complicate etape. Momentul când funcțiile de bază încep să cedeze. Experții au lansat tot felul de date relevante. Majoritatea acestora sunt legate de sănătate și de momentul și vârsta la care începi să-ți pierzi memoria, și ce ar trebui să faci pentru a întârzia efectele.

Specialiștii au stabilit vârsta la care începi să-ți pierzi memoria

Creierul începe să își piardă acuitatea memoriei și puterea de raționament și de înțelegere nu de la 60 de ani, așa cum se credea până acum. Specialiștii spun că 45 de ani este vârsta la care începi să-ți pierzi memoria.

Dovezile lor provin dintr-un studiu amplu efectuat pe mai mult de 7.000 de persoane. Toți cei intervievați au avut vârste cuprinse între 45 și 70 de ani. Cei 5.000 de bărbați și 2.000 de femei au fost de acord să se supună unor teste verbale și scrise.

Testele s-au derulat de câte trei ori pe o perioadă de 10 ani pentru ceea ce se numește studiul „Whitehall II”. S-ar fi putut aștepta o deteriorare a memoriei și a puterii de gândire a celor mai în vârstă voluntari.

De fapt, cercetătorii au descoperit că și creierele celor mai tineri erau deja pe cale de dispariție. Pe parcursul deceniului, s-a înregistrat un declin de 3,6% în ceea ce privește raționamentul mental al bărbaților.

Același lucru s-a observat și la femei. toți erau cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani. Procesul părea să se fi accelerat în cazul grupurilor de vârstă mai înaintată. Bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 70 de ani au înregistrat un declin de 9,6%, în timp ce femeile s-au descurcat ceva mai bine, cu 7,4%.

Când trebuie să te îngrijorezi, de fapt?

Acest lucru este important, spun oamenii de știință. Cei ale căror creiere par să se deterioreze cel mai rapid ar putea fi mai predispuși să dezvolte demență mai târziu în viață. Există vreo șansă de a încetini acest proces.

În acest caz, cei care prezintă cel mai mare risc ar trebui să fie detectați și tratați într-un stadiu timpuriu. Cu alte cuvinte, înainte ca Alzheimer sau o altă formă de demență.

Cercetătorii spun că „înțelegerea îmbătrânirii cognitive va fi una dintre provocările acestui secol”. Afirmația se bazează pe numărul persoanelor în vârstă din întreaga lume care crește exponențial.

Acest lucru va avea un impact profund atât asupra indivizilor, cât și asupra societăților în care aceștia trăiesc, spun specialiștii.

Testul „Alice Heim 4-I”

Cercetătorii au folosit o serie de teste pentru a măsura performanța mentală a funcționarilor publici. Unul dintre acestea, numit „Alice Heim 4-I”, este o serie de 65 de probleme de raționament verbal și matematic.

Problemele devin progresiv mai dificile. Acestea testează „raționamentul inductiv, măsurând capacitatea de a identifica tipare și de a deduce principii și reguli”, spun cercetătorii.

Participanții au avut la dispoziție 10 minute pentru a le parcurge. Apoi a urmat un test de memorie verbală pe termen scurt.

Li s-a dat o listă de 20 de cuvinte de una sau două silabe. Ulterior, li s-a cerut să le scrie pe toate pe care și le puteau aminti în orice ordine în următoarele două minute.

Au fost testați la fluența verbală. Li s-a cerut să scrie cât mai multe cuvinte care încep cu litera S în decurs de un minut și apoi cât mai multe nume de animale, tot în 60 de secunde.

În cele din urmă a fost un test de vocabular cu alegere multiplă privind semnificația a 35 de cuvinte.

Concluzia: „Deteriorarea creierului se instalează mai devreme”

Concluzia oamenilor de știință este că deteriorarea creierului se instalează mai devreme decât ar fi sperat majoritatea dintre noi. Cu toate astea, există lucruri care pot fi făcute în acest sens.

Îngrijirea inimii, spun ei, s-a demonstrat că ajută capul. Persoanele cu tensiune arterială ridicată, obezitate și colesterol ridicat, prezintă un risc ridicat de probleme cardiace. În același timp, prezintă un risc mai mare de demență, arată studiile.

„Există suficiente dovezi pentru a arăta importanța unui stil de viață sănătos și a factorilor de risc cardiovascular la vârsta adultă pentru demență. Pentru unii dintre acești factori de risc, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea și hipercolesterolemia, nivelurile de la mijlocul vieții par a fi mai importante decât cele măsurate la vârste mai înaintate.

Acest studiu reprezintă o încurajare suplimentară pentru persoanele tinere și de vârstă mijlocie de a avea grijă de sănătatea lor – și nu doar pentru câteva săptămâni în ianuarie. Riscurile la adresa sănătății mintale și a bunăstării îi pot convinge pe oameni că nu este înțelept să ia măsuri doar dacă și când corpul și mintea lor cedează.

Nu va exista o singură pastilă care să ne ajute să facem acest lucru: este vorba despre abordarea de bun simț de a ne menține în formă și de a urmări ceea ce mâncăm și bem”, este concluzia studiului.

Funcția cognitivă a memoriei este considerată una dintre cele mai importante, mai ales pentru că se manifestă la nivelul creierului.

Se manifestă prin probleme în alegerea cuvintelor, dificultăți de raționament sau de rezolvare a problemelor, incapacitatea de a îndeplini sarcini complicate. Precum și dezorientare, confuzie, lipsă de coordonare etc.