Cum te ajută Universitatea din București să pleci din țară cât încă mai poți

Universitatea din București și alte șapte universități de renume din Uniunea Europeană au creat Universitatea Civică Europeană, un proiect cultural care încurajează cercetarea și colaborarea academică.

Universitatea Civică europeană este formată din opt universități de top din Europa, printre care și cea din București și reunește în jur de 384.000 de studenți și 55.000 de cadre didactice. S-a format, așadar, un mediu academic multilingvistic, care reunește vorbitori nativi de limbă engleză, franceză, germană, greacă, italiană, română, spaniolă şi suedeză.

“Universitatea Civică Europeană va fi un spațiu al educației inovative și responsabile, al schimburilor culturale și al acțiunii cetățenești din Europa, de la Marea Baltică până la Marea Mediterană, implicându-se în rezolvarea problemelor actuale ale cetățenilor și instituțiilor sale”, se arată într-un comunicat al Universității din București.

În acest fel, se răspunde la cererea Comisiei Europene de întărire a colaborării şi a mobilităţii academice în spaţiul european, prin intermediul instituțiilor universitare din UE.

Cele opt universităţi care au decis să creeze împreună o Universitate Civică Europeană sunt: Universitatea Aix Marseille (Franţa), Universitatea Naţională şi Kapodistriană din Atena (Grecia), Universitatea din Bucureşti (România), Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia), Universitatea Autonomă din Madrid (Spania), Universitatea Sapienza din Roma (Italia), Universitatea din Stockholm (Suedia), Universitatea Eberhard Karls din Tubingen (Germania).

Universitatea Civică Europeană se laudă că “urmărește să promoveze valorile europene, culturile și cetățenia europeană în rândul noilor generații de studenți.”

Asta ar însemna promovarea cooperarării și acțiunilor de inovare și integrare europeană, indiferent de granițe, limbi sau discipline academice. Proiectul se extinde atât la nivel local, cât și global și abordează probleme sociale, economice sau de mediu.

Prin urmare, noua rețea academică ne furnizează doar un text atent pregătit în prealabil, dar fără să spună prea multe scopuri concrete și fără să evidențieze o direcție certă a inițiativei.

Teoretic, printre beneficiari se vor număra studenții și cadrele didactice, dar mă îndoiesc că vor fi beneficiarii direcți. Dacă proiectul aduce îmbunătățiri în învățământul universitar din România care a fost copiat după cel occidental, atunci sunt binevenite. Deocamdată însă, se observă că nici România și nici Vestul nu pregătesc tinerii pentru Epoca Informațională și creează mai mulți șomeri decât oameni de succes.

Mai degrabă aș putea spune că Universitatea din București pregătește o nouă poartă de ieșire a tinerilor din România care vor să se salveze cât încă mai pot. Această oportunitate ar putea fi o sabie cu două tăișuri.