Un nou motiv de scandal între români și unguri. Are legătură cu monedele naționale

România și Ungaria sunt departe de infinitul „scandal” dintre acestea. Mai mult decât atât, o discuție care se leagă de monedele naționale pune mai tare paie pe foc. Ce se întâmplă și care este mărul dincordiei de data aceasta?

Nou motiv de scandal între români și unguri

România a amânat, de nenumărate ori, data intrării monedei euro, mai precis, a ratat ocazia aceasta în anii: 2011, 2014, 2015, 2019 şi 2022. După demiterea Lituaniei, de la 1 ianuarie a lui 2015, procesul de extindere a zonei monedei Europene a stagnat. Niciunul dintre statele: Bulgaria, Croaţia, Polonia, Cehia, România, Suedia şi Ungaria, membre ale Uniunii Europene nu a mai făcut demersuri pentru a putea intra în zona euro.

Cu toate astea, Bulgaria și Croația au anunțat nu cu mult timp în urmă că au intenția de a participa la „Sistemul Monetar European II”. În acest context, la momentul actual, România și Ungaria se luptă care să fie prima care adoptă moneda euro.

„Nu euro ameninţă viitorul României”

„Această inconsecvenţă arată că adoptarea euro nu a fost luată niciodată în serios de autorităţile române. Lipsa unei agende clare în acest scop şi chiar blocarea reformelor economice, administrative, legislative şi politice, după intrarea în EU, dovedesc că elitele româneşti au adoptat forma aquis-ului comunitar şi vocabularul european, însă aceste achiziţii nu sunt decât artificii menite să convingă societatea românească şi observatorii externi că România a iniţiat un proces de însuşire a normelor şi valorilor occidentale. Totuşi, principalele organisme ale UE au început să indice, în ultima vreme, că nu mai acceptă comportamentul şi explicaţiile duplicitare ale politicienilor români. Rezultatul a fost intensificarea campaniei antieuropene duse de unii reprezentanţi ai statului român şi de susţinătorii lor din mass-media din România… Nu euro ameninţă viitorul României, ci dimpotrivă, amânarea nejustificată a adoptării euro este contrară intereselor României, deoarece exclude reprezentanţii acesteia de a deciziile privind continuarea construcţiei europene şi încurajează forţele antireformiste şi izolaţioniste din societatea românească”
Silviu Cerna, specialist în Economie monetară şi financiară internaţională