Tradiții și superstiții, de 1 Aprilie. De unde a apărut Ziua Păcălelilor? Iată povestea!

Toți ne distrăm, de fiecare dată, de 1 aprilie, facem glume pe seama prietenilor, farse, dar își mai aduce aminte cineva de unde a început totul? Este deja o traditie a pacalelilor de 1 aprilie, dar își are are originile într-un trecut dificil de stabilit cu precizie.

Tradiții și superstiții, de 1 Aprilie

Deși o serie întreagă de istorici susțin că ar fi debutat cândva în Evul Mediu, legată fiind de necesitatea introducerii unei zile dedicate glumelor și în sanul Bisericii, nimeni nu poate spune cu exactitate când a început toată această poveste a păcălelilor de 1 aprilie. Conform datelor culese până acum de cercetători, și conform uneia din teorii, se spune că Sfinţii se simţeau liberi să glumească şi să-şi improvizeze din când în când farse unul altuia întrucât omul nu a fost lăsat pe Pământ pentru a duce o viaţă anostă şi lipsită de culoare, ci i-a fost dăruit prilejul de a se bucura de lumina soarelui cu drag, alături de semenii săi,  lucru care nu excludea glumele nevinovate.

În Japonia, 1 Aprilie este Ziua Păpuşilor şi se oferă în dar. În Peru, Mexic şi Columbia se numeşte Ziua celor Naivi, pe 28 Decembrie. În Danemarca şi Suedia, 1 Aprilie se sărbătoreşte şi pe 1 Mai ca “Maj-kat” (“pisica de mai”). În România, ca şi la englezi, se crede că farsa trebuie să aibă loc înaintea prânzului. Obiceiul s-a instalat în secolul XIX. Tradiţiile româneşti spun că nu este bine să te căsătoreşti de 1 aprilie şi că toţi copiii născuţi în această zi vor avea succes. 1 Aprilie este numit în tradiţia populară românească şi Ziua Păsărilor pentru că atunci când de obicei prima oară cucul.

Tot în Anglia eşti numit “noddy” dacă eşti păcălit şi trebuie să porţi o coadă. La francezi, trebuie să porţi un peşte. Iar în Scoţia eşti numit “cuc de aprilie” dacă eşti păcălit. De obicei, Sărbătoarea de 1 Aprilie are legătură cu “bufonul” sau “prostul”, Ziua Bufonului sau Ziua Nebunilor, Fools Day. Cei ce sărbătoreau Anul Nou la 1 Aprilie, după vechiul calendar, erau denumiţi “nebuni de aprilie”. În Evul Mediu, se serba Festinul Proştilor pe 28 Decembrie. Chiar dacă sunt serbate la sfârşit de an, trebuie să înţelegem că ele marcau acest 1 aprilie special.

În Anglia şi în Statele Unite această sărbătoare se ia foarte în serios. Păcăleli de 1 Aprilie pentru: iubit, iubită, prieteni, părinţi, colegi, mamă, bunici, profesori. Farse de 1 Aprilie, farse prin mesaje de 1 aprilie, Farse de 1 Aprilie la şcoală, Păcăleli pentru colegii de clasă. Printre cele mai vechi farse se afla schimbatul zahărului cu sarea sau îmbrăcatul casei sau maşinii în hârtie igienică. În sudul Statelor Unite se sărbătoreşte “The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), și anume 7 zile de farse şi păcăleli.

De unde a apărut Ziua Păcălelilor? Iată povestea!

O altă teorie susţine că păcălelile de 1 Aprilie ar fi derivate dintr-o tradiţie mult mai veche, din antichitate, având caracteristici similare cu cele ale sărbătorii cunoscute sub denumirea de Hilaria, celebrata în Roma antică în fiecare an pe data de 25 martie sau cu faimoasa Holi hinduistă, ambele fiind legate de echinocţiul de primăvară. Există însă şi varianta explicativă potrivit căreia patriarhul din Aquileia, Preafericitul Bertrand de Saint Genies (1280-1350), ar fi salvat în mod miraculos un papă, în timp ce acesta din urmă era pe punctul de a se sufoca din pricina unui os de peste ce-i intrase de-a curmezişul pe gât în timpul unei cine copioase.

Altă teorie, legată tot de biserică, povesteşte despre călugărul egiptean Sfântul Sisoe, coleg cu Sfântul Antonie cel Mare, care obişnuiască să-l păcălească cu tot felul de glume sinistre: se făcea că învia morţii de ciumă sau îi spunea lui Antonie că l-a văzut pe Diavol cum îşi face nevoile în mâncarea să. În semn de recunoştinţă pentru acest miracol îngăduit de Dumnezeu, papa ar fi dispus ca în ziua de 1 Aprilie să nu se mănânce peşte la Aquilea, ceea ce a împins mulţimea să denumească această zi „pesce d’aprile” şi să dea startul unor glume pe seama mâncăcioşilor, care s-au elasticizat cu timpul, făcând loc farselor de toate tipurile.

Francezii susţin însă ca tradiţia păcălelilor de 1 Aprilie a luat naştere la Paris, în secolul al XVI-lea, înainte de adoptarea Calendarului Gregorian (1582): în Europa există obiceiul de a sărbători un nou an în perioada 25 martie – 1 aprilie, ocazie cu care se ofereau în dar cadouri. Reforma introdusă de papa Gregorio al XIII-lea făcu astfel încât festivitatea cu pricina să se mute pe data de 1 ianuarie, motiv pentru care oamenii au început să-şi ofere în dar cutii de cadouri goale pe 1 aprilie, păcălindu-se astfel unii pe alţii.

Oricât ar părea de surprinzător, există chiar şi o arhivă a ştirilor false, lansate cu bună ştiinţă de anumite cotidiane sau reviste, cu scopul de a face senzaţie fără să li se poată reproşa lipsa de profesionalitate, întrucât au publicat informaţiile pe data de 1 Aprilie. Arhiva dispune şi de o bază de date virtuală, accesibilă online, la nivelul căreia se regăsesc informaţii din cele mai absurde, structurate pe categorii, date, regiuni şi tip de publicaţii, cu referinţă la evenimente, personaje şi documente, începând din anul 1500 şi până azi.

În concluzie, încă din vechime, fiecare an a avut parte de porţia sa de stiri-farsa la început de aprilie, unele mai stranii decât altele, care au avut darul de a spori întrucâtva vânzările publicaţiilor respective, chiar dacă ulterior nu s-a reuşit menţinerea popularităţii la acelaşi nivel dobândit într-o zi dedicată păcălelilor la nivel global.