Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei 2023. De ce se împrăștie pâine în curte
Sfântul Andrei, considerat și ocrotitorul României, este prăznuit de români în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Fiind una dintre cele importante sărbători din an, ea este însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc. Această zi este marcată de mai multe tradiții și obiceiuri, care românii le țin cu sfințenie.
Cine a fost Sfântul Andrei
Potrivit informațiilor din Sfânta Scriptură, Sfântul Apostol Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din zona Galileei. Până să îl audă pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia, cei doi apostoli au trăit din pescuit.
Sfântul Andrei a fost martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, auzindu-l pe Sfântul Ioan Botezătorul când a spus: ”Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Chemarea sa la apostolie s-a petrecut însă ceva mai târziu.
În Evanghelia după Matei găsim scris: ”Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei 2023 – ce fac românii, an de an
Creștinii prețuiesc ziua de 30 noiembrie, fiind una dintre cele mai vechi și iubite sărbători. Sfântul Andrei, ocrotitorul României, fratele lui Petru și primul dintre Apostoli, este celebrat în ultima zi a lui Brumar, înainte ca anotimpul rece să se așterne asupra țării noastre.
În ziua de 30 noiembrie, femeile de la țară respectă anumite tradiții și obiceiuri pentru ca totul să le meargă bine în anul ce urmează. Ziua de Sfântul Andrei este prima care începe ciclul sărbătorilor de iarnă, urmată de Sfântul Nicolae, Crăciun, Sfântul Vasile și Sfântul Ion.
Una dintre tradițiile cele mai populare de Sfântul Andrei le vizează pe fetele tinere, nemăritate, care doresc să-și întâlnească viitorul soț. Se spune că, în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, fetele celibatare trebuie să-și pună busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Fetele nemăritate își visează ursitul
Conform superstițiilor, persoana care le va apărea în vis este cea cu care se vor căsători în viitorul apropiat. Domnișoarele din mediul rural păstrează cu sfințenie acest obicei și-n zilele noastre.
De asemenea, noaptea de Sfântul Andrei pare a fi echivalentul sărbătorii de Haloween, deoarece atunci se spune, din vechi străbuni, că trecerea înspre 30 noiembrie este noaptea în care spiritele celor decedați revin pe Pământ, iar creștinii trebuie să se ferească de ele.
Pentru a face acest lucru, gospodinele și gospodarii din mediul rural ung pragurile ușilor cu usturoi și atârnă căței de usturoi de tavan și în jurul canatelor de la ferestre, pentru a alunga spiritele rele și strigoii.
Citește și: Cine a fost, de fapt, Sfântul Andrei și ce legătură a avut de-a lungul istoriei cu România
De ce se împrăștie pâine în curte
De asemenea, în noaptea de Sfântul Andrei se împrăștie pâine în afara casei, în curte și grădină pentru a potoli foamea sufletelor rătăcite sau a strigoilor. Totodată, animalelor din gospodărie li se pune busuioc sfințit în hrană și agheasmă în apă, pentru ca acestea să fie protejate.
Un alt obicei de Sfântul Andrei se referă la cele 12 cepe. Potrivit tradiției, credincioșii trebuie să pună câte o ceapă în 12 vase, acestea reprezentând cele 12 luni ale anului.
Dacă cepele se vor strica până de Crăcun, atunci se spune că anul ce urmează va fi unul ploios. Cepele care încolțesc vor arăta care lună va fi cu bogăție.
De asemenea, o altă tradiție de Sfântul Andrei se referă la grâul ce se pune la încolțit, pentru a vedea cât noroc și belșug vor avea românii în anul ce va urma.
Citește și: Ce nu ai voie să faci de Sfântul Andrei 2022. Atragi paguba în casa ta, e mare păcat