Tradiții și obiceiuri de Paște 2024. Ce se face pentru prosperitate, noroc și sănătate

România abundă în tradiții și obiceiuri de Paște. De la ouă roșii și alte bunătăți pe care oamenii le pregătesc pentru această zi, până la mersul la slujba de Înviere pentru a lua lumina Sfântă și pregătirile pentru Duminica de Paște. Iată cele mai populare și longevive tradiții și obiceiuri de Paște 2024.

Ouăle roșii – simbolul Paștelui

Ouăle roșii de Paște sunt nelipsite de pe masă în timpul Paștelui. Ele sunt la fel de tradiționale ca mielul și cozonacul. Dar de ce sunt vopsite în roșu? Există o însemnătate specială în spatele acestei culori.

Sărbătoarea de Paște este despre Învierea lui Iisus Hristos din morți. Vopsirea ouălor în roșu simbolizează sângele lui Hristos. Aceasta este una dintre cele mai vechi tradiții de Paște. Roșul reprezintă sângele pe care Iisus l-a vărsat pe cruce și amintește de patimile suferite de acesta pentru mântuirea oamenilor.

Ouăle trebuie vopsite în Joia Mare, în mod tradițional, deși ele pot fi vopsite în orice zi dinaintea Paștelui. 

Legenda spune că Maria Magdalena a mers la Împăratul Tiberiu cu un ou roșu și i-ar fi spus „Hristos a Înviat”.

Tradiții și obiceiuri de Paște 2024

De Paște, milioane de români participă la slujba de Înviere de la miezul nopții. Câteva minute după miezul nopții, toate luminile din biserică sunt stinse.

La miezul nopții, preotul iese din altar ținând o lumânare aprinsă și „împarte lumina” oamenilor. 

Fiecare credincios aprinde apoi lumânarea celui de lângă el până când toate lumânările sunt aprinse cu lumina sfântă. 

Apoi, credincioșii și alaiul înconjoară biserica de trei ori cântânând „Hristos a Înviat din morți”.

O altă tradiție este ca în dimineața de Paște, oamenii să se spele pe față cu apa dintr-un lighean în care au pus un ou roșu și un bănuț din argint. Se face asta pentru prosperitate și noroc.

După slujbă, oamenii merg acasă și ciocnesc ouă roșii rostind „Hristos a înviat”, la care cealaltă persoană răspunde cu „Adevărat a înviat”. 

O altă tradiție de Paște, care se făcea la sate, implica băieții care vizitau fetele necăsătorite din comunitatea lor în trecut, stropindu-le cu apă sau parfum pentru a aduce noroc sau pentru a grăbi o căsătorie.

Preparate tradiționale

Postul Paștelui, cel mai lung dintre cele patru posturi principale din an, durează patruzeci de zile plus Săptămâna Patimilor. Credincioșii vin acasă în noaptea de Înviere și rup postul cu bucate tradiționale.

Pregătirile pentru Paște încep cu câteva zile înainte. Înainte de pregătirea bucatelor se face curățenia de primăvară sau curățenia de Paște. Apoi, în Joia Mare, se pregătesc ouăle, cozonacii, drobul și alte preparate.

Mâncarea joacă un rol important în sărbătoare, iar printre preparatele tradiționale se numără:

Friptură de miel, de obicei servită cu legume la cuptor, drob, preparat din organe de miel cu legume și ouă fierte în centrul său, cozonac, pască și vin roșu.  Unii români mănâncă de Paște sarmale și salata de boeuf.

De asemenea, în Vinerea Paștelui, mulți oameni țin post negru, ca sacrificiu suprem pentru patimile suferite de Iisus în această zi.