Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii 2023. Ce este bine să faci pentru a fi ferit de necazuri tot anul

An de an, Izvorul Tămăduirii se prăznuiește în prima zi de vineri din Săptămâna Luminată, prima săptămână de după Paște. Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși, iar anul acesta pică pe 21 aprilie. Iată ce tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii 2023 respectă românii cu sfințenie!

Izvorul Tămăduirii – praznic închinat Maicii Domnului

În prima vineri de după Învierea Domnului, Biserica Ortodoxă sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare este închinată Maicii Domnului.

În acest an, Izvorul Tămăduirii se va prăznui pe 21 aprilie, când în toate bisericile ortodoxe din țară se va săvârși Sfânta Liturghie și se va oficia slujba de sfințire a apelor. Slujba de la biserică mai este denumită și „Slujba Aghiasmei Mici”. În această zi, credincioșii se pot ruga la Fecioara Maria pentru a le vindeca suferințele și bolile.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii își are originile lângă un izvor de lângă Constantinopol. Se spune că Împăratul Leon, înainte de a ajunge împărat, a întâlnit un bătrân orb care l-a rugat să îi dea apă și să-l conducă în cetate. Pentru că nu exista niciun izvor în apropiere, Leon a ascultat-o pe Maica Domnnului, care i-a spus să intre în pădure, pentru că doar acolo va găsi apa de izvor care îl va vindeca pe orb. Lucru care s-a și întâmplat!

După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică, drept ofrandă pentru minunea înfăptuită. Apoi, împăratul Justinian, care la rândul său s-a vindecat bând apă de la acel izvor, a construit un lăcaș de cult și mai mare.

Citește și: Când se poate spăla după Paște. Zilele în care se pot face treburi casnice

Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea închinată Maicii Domnului, este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri. Dis de dimineață, credincioșii merg la biserică şi participă la slujba de sfinţire a apei, Agheasma Mică.

Toți cei care participă la slujbă pleacă acasă cu apa sfințită. Se spune că această apă poate fi băută pe tot parcursul anului, pe stomacul gol. În schimb, Agheasma Mare se bea doar câteva zile după Bobotează.

Totodată, preoții sfințesc apa și apoi îi stropesc pe credincioși, în timp ce cântă:

„Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.

Apa sfințită de Izvorul Tămăduirii vindecă oamenii de boli

Cu agheasma de Izvorul Tămăduirii se stropesc pereţii caselor, animalele din ogradă, grajdurile şi pământurile. Acest obicei este respectat de români, care cred că apa sfințită protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

Totodată, tradiția mai spune că cine lasă un vas cu apă în biserică de joi până vineri, în ziua de Izvorul Tămăduirii, iar apoi se spală cu apa sfințită și o bea pe stomacul gol, va scăpa de necazuri întregul an.

Citește și: Calendar ortodox aprilie 2023. Când sunt sărbători cu cruce roșie

Ziua în care creștinii pot afla cât mai au de trăit

În anumite zone ale țării, obiceiurile de Izvorul Tămăduirii încă se mai păstrează. Astfel, tinerii fac un legământul juvenil. Acesta presupune să se strângă în curtea casei, în jurul unui copac înflorit, și să urmeze etapele unui ritual prin care schimbau diferite obiecte cu valoare simbolică. De asemenea, ei dansau și se ospătau cu alimente tradiționale de sărbătoare, servite din oale de lut.

În vremurile de demult, oamenii care voiau să știe cât mai au de trăit, aşezau o cană sub un pom de nuc sau soc. Dacă găseau pământ pe fundul cănii, însemna că sfârşitul li se va apropia.

În tradiția populară, se mai spune că Izvorul Tămăduirii semnifică pentru săpătorii de fântâni cea mai bună zi din an. În această zi, se curăță și se sfințesc toate fântânile din țară.

De Izvorul Tămăduirii se mai spune că este bine ca oamenii să se spele pe față cu cu roua dimineții, iar mai apoi să bea agheasmă. Acest ritual îi ferește de toate bolile

Tot în această zi de mare sărbătoare, persoanele înfrățite, precum veri, surori sau frați de cruce, se întâlneau și își spuneau până la moarte soră, frate, văr, verișoară și se comportau unul față de altul ca adevărați frați și surori. Pe de altă parte, legăturile de iubire și căsătoriile între ei erau strict interzise!

Citește și: Joia Albă, tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci sub nicio formă