Tradiții și obiceiuri de Bobotează 2023. Ce este bine să pui pe masă pe 6 ianuarie
Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine și este celebrată pe data de 6 ianuarie. Foarte multe obiceiuri populare sunt respectate în această zi, una dintre cele mai importante fiind tradiția sfințirii apelor. Iată câteva tradiții și obiceiuri de Bobotează 2023 pe care este bine să le respecți ca să îți meargă bine tot anul.
Ce semnificație are această sărbătoare. Tradiții și obiceiuri de Bobotează 2023
Boboteaza semnifică sfințirea apelor din întreaga lume și este celebrată de ortodocși la fiecare început de an, pe data de 6 ianuarie. Sărbătoarea este plină de obiceiuri, tradiții și semnificații.
Una dintre tradiții spune că fetele își pot afla ursitul dacă pun busuioc sub pernă. Prin urmare, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă în noaptea dinaintea Bobotezei. Dacă fac acest lucru, li se va arăta ursitul în vis.
De asemenea, se mai spune că, fetele care alunecă pe gheață și cad în această zi, se vor mărita până la sfârșitul anului. Tradiția spune că este valabil și pentru băieți. De Bobotează nu se spală rufele, deoarece toate apele sunt sfințite. În unele zone din țara se spune că nu este bine să speli timp de opt zile.
În ajunul Bobotezei se ține post. Cei care doresc pot ține și post negru. De asemenea, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ținut post se pot delecta cu bucate tradiționale. Însă nu au voie să le consume până nu sunt sfințite de preot.
Citește și: Rugăciunea pe care trebuie să o spui în Ajun de Bobotează. Doar aşa vei ţine relele la distanţă
De Bobotează, întreaga familie se adună la o masă asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. Potrivit tradiției, pe masă se așterne o față aleasă special pentru acest moment. Sub fața de masă se pun fân, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăr de sare.
Mai mult de atât, tradiția spune că masa trebuie să fie foarte bogată, cu douăsprezece feluri de mâncare, după cum urmează: borș de pește, colivă, fiertură de prune, borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, pește prăjit, plăcinte cu mac sau plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră.
Boboteaza, ziua când sunt sfințite apele
Apa de la Bobotează are o putere deosebită, deoarece a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh. Sfințirea apei are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Se spune că apa sfințită la biserică în ziua de Bobotează nu se strică niciodată.
Atunci când spunem „agheasmă” ne referim atât la pa sfințită, cât și la slujba pentru sfințirea ei. Agheasma mare se săvârșește doar de Bobotează, în timp ce agheasma mică se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni.
Agheasma mare se poate bea timp de doar opt zile, între 6 ianuarie și 14 ianuarie, altfel, pentru a fi băută în alte circumstanțe, este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Citește și: Calendar ortodox ianuarie 2023. Câte sărbători cu cruce roșie sunt în prima lună a anului
La Bobotează se sfințesc toate apele. Preotul se duce la o apă în care se aruncă o cruce, iar mai mulți bărbați se aruncă în apă pentru a o aduce înapoi. Cel care va scoate primul crucea din apă va avea noroc tot anul.
Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută în Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică. Boboteaza a fost adoptată de Biserica apuseană în secolul al IV-lea, fiind cunoscută și sub numele de „Sărbătoarea celor trei magi”.