Tizicul, metoda cu care cei mai săraci români au ajuns să se încălzească în 2022. Din ce e obținut

În contextul exploziei prețurilor din ultimele luni, oamenii caută noi soluții, cât mai ieftine, pentru a-și reduce cheltuielile. Tizicul este metoda cu care cei mai săraci români au ajuns să se încălzească în 2022. Ce este și cum se obține, de fapt.

Ce este tizicul, folosit de românii din Botoșani pentru a-și încălzi locuințele

Scumpirile record din ultimele luni au făcut supraviețuirea aproape imposibilă pentru românii cu venituri mici. În mediul rural, unele pensii și salarii sunt atât de mici încât, în 2022, lemnele sau cărbunii folosiți pentru încălzirea locuințelor au devenit un lux pe care nu toți și-l permit.

Pentru a nu îngheța în case, cei mai săraci români au ajuns să se încălzească folosind o metodă veche, folosită de bunici și străbunici. Pentru ei, soluția este tizicul, un „combustibil” probabil unic în Uniunea Europeană.

În județul Botoșani, în iarna anului 2022, oamenii încă mai fac tizic. Pentru că nu își pot permite să cumpere lemne și cărbuni, își fac propriul „cărbune”, obținut dintr-un amestec uscat de balegă de vacă și paie, o metodă folosită de generații întregi de români.

Cum se obține

În Vorniceni, tizicul se folosește de câteva sute de ani. Nu există localnic din nordul județului Botoșani care să nu știe „rețeta” inedită ce datează încă din vremea lui Ștefan cel Mare și care a fost transmisă din generație în generație.

„Nu-i greu de făcut. Toată lumea ştie aici cum se face. Se ia balegă de vacă, se amestecă cu lopata sau cu mâna cu paiele şi se bate. Îl batem cu picioarele până iese ca o plăcintă. Apoi se clădeşte şi se lasă la uscat. Când este gata îl băgăm la dos în magazie. Când dă frigul ne prinde bine”, a explicat o localnică de Vorniceni pentru Adevărul.

În zonă, se spune că „dacă ai varză la butoi și tizic la magzie, atunci treci iarna cu bine”, așa că oamenii încep să îl pregătească încă din lunile de vară, când marginile uliţelor se umplu de balegă de vacă şi paie.

„Era singura sursă de încălzire. Lemnul era scump și la distanță mare de Vorniceni, fiind adus tocmai de la Suceava. Posibilitate de transport nu era, bani nici atât, tizicul era singura alternativă.

Cine nu avea animale se ruga de alții să-i dea măcar o căruță de tizic. Vara se muncește pe rupte la tizic, ca să aibă cum să se încălzească iarna”, spune Ion Frunzetti, unul dintre localnici.