Țări în care femeile au numeroase interdicții. Sunt considerate inferioare bărbaților

Cu siguranță există persoane care se întreabă care sunt țările în care femeile au numeroase interdicții și în care sunt considerate inferioare bărbaților. Deși nicio țară nu a atins încă egalitatea totală de gen, unele rămân mai în urmă decât altele. Deși unele locuri se apropie de asta, altele sunt atât de departe de linia de sosire încât aceasta nici măcar nu este la vedere. Iată așadar câte țări în care femeile au numeroase interdicții și în care sunt considerate inferioare bărbaților.

Țări în care femeile au numeroase interdicții. Ce nu au voie să facă

În întreaga lume, femeilor nu li se oferă aceleași oportunități educaționale și ocupaționale. Li se refuză un cuvânt de spus, li se interzice participarea pe deplin în societate și se tem de violența bazată pe gen. Femeile se confruntă cu discriminarea pe baza unui singur cromozom, o determinare biologică arbitrară.

Rapoartele ONU privind femeile în politică și forța de muncă redau date despre violența împotriva femeilor, căsătoria copiilor și nivelul educațional. Iată câteva țări în care femeile au numeroase interdicții, fiind considerate inferioare bărbaților.

Yemen

Are cele mai mari disparități în ceea ce privește participarea economică și oportunitățile pentru bărbați și femei și una dintre cele mai mari diferențe în ratele de alfabetizare între sexe – cu 55% dintre femei considerate alfabetizate, comparativ cu 85% dintre bărbați.

Femeilor yemenite li se oferă, de asemenea, puține drepturi. Ele nu pot să se căsătorească sau să primească asistență medicală fără permisiunea tutorelui lor masculin (de obicei, tatăl lor) și nu au drepturi egale la divorț sau custodia copilului. Și sistemul juridic are puține prevederi pentru protecția femeilor care suferă de violență domestică și sexuală, lăsând unele femei vulnerabile să devină victime ale crimelor de onoare. Aproximativ 52% dintre fetele din Yemen sunt căsătorite înainte de vârsta de 18 ani; în prezent nu există un minim legal de vârstă pentru căsătorie.

Honduras

În medie, o femeie este ucisă la fiecare 18 ore în Honduras, care este capitala mondială a feminicidului. Cu o rată de impunitate a feminicidului de 90%, majoritatea ucigașilor acestor femei scapă. Lipsa răspunderii și urmărirea penală a autorilor de violență împotriva femeilor înseamnă că femeile nu pot trăi o viață sigură, de succes și să-și atingă întregul potențial. Într-o țară în care violul nu este neobișnuit, există doar trei adăposturi pentru supraviețuitorii violului, dintre care două sunt și bordeluri.

Deși unele dintre aceste crime sunt legate de violența domestică, se crede că majoritatea nu sunt și ar putea fi rezultatul creșterii activităților de trafic de droguri și persoane din țară. Nivelul ridicat de impunitate înseamnă că făptuitorii au mai multe șanse să comită acte de violență împotriva femeilor, deoarece este puțin probabil să existe repercusiuni.

Republica Democratică Congo

În 2011, s-a estimat că 2 milioane de femei au fost violate în Republica Democratică Congo și mai mult de 60% dintre femeile congoleze cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani au suferit violență. Peste 70% dintre femeile din RDC cred că un soț poate fi justificat să-și lovească sau să-și bată soția; de fapt, mai multe femei cred asta decât bărbații.

Situația este deosebit de teribilă în estul Congo-ului, unde se estimează că o treime din toate violurile și incidentele de violență sexuală sunt comise de soldați și militanți. Se crede că forțele militare folosesc violul și violența sexuală ca tortură și ca mijloc de terorizare a comunităților pentru a se conforma cu forțele. Ca și în Honduras, autorii violenței sexuale nu sunt întotdeauna trași la răspundere pentru acțiunile lor, multe femei se tem să raporteze violul la poliție. În ciuda legilor care există pentru a proteja femeile, se iau puține măsuri, deoarece autorii sunt adesea oficiali de rang înalt din guvern sau din forțele armate.

Egipt

Peste 80% dintre fetele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au fost supuse mutilării genitale feminine. Se crede că peste 125 de milioane de fete egiptene au suportat acest proces, mai mult decât orice altă țară din lume. Deși MGF a fost interzisă din 2008, obiceiul rămâne răspândit, iar normele sociale încă întăresc puternic practica, aproximativ 60% dintre femeile din Egipt cred că practica ar trebui să continue.

Deși bărbații și femeile sunt aproape egali în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație, femeile au mult mai puține oportunități economice și au un punctaj și mai slab la abilitarea politică. Ca și în Yemen, legile Egiptului tind să discrimineze femeile în ceea ce privește căsătoria, divorțul, custodia copiilor și moștenirea, în timp ce pur și simplu nu există legi care să incrimineze violența domestică și să protejeze femeile de violența în casele lor.

Arabia Saudită

La fel ca femeile din Yemen și Egipt, femeile saudite sunt forțate să se bazeze pe tutori bărbați. Fără permisiunea unui tutore de sex masculin, de obicei un tată, frate, soț sau fiu, femeile nu se pot căsători, călători sau accesa studii superioare. De asemenea, tuturor femeilor le este interzis să conducă și, în general, trebuie să fie separate de bărbați în zonele publice.

Pentru a remedia acest lucru, Uber a oferit femeilor curse gratuite către secțiile de votare, când femeile au primit, în sfârșit, dreptul de vot anul trecut. Deși doar 130.000 de femei s-au înregistrat pentru a vota (comparativ cu 1,35 milioane de bărbați), a fost un pas important către includerea vocilor femeilor în guvernare. Alegerile au avut ca rezultat, de asemenea, primele femei consiliere municipale din Arabia Saudită.