Sulina, orașul aproape mort al Deltei: „Bangladeshul arată mai bine”

Sulina, cândva un oraș cosmopolit, a ajuns o ruină. Singurul oraș din Delta Dunării, cu doar 3000 de locuitori, este expresia falimentului.

Doar din cărți și de la localnicii care iubesc Sulina poți afla că, pe vremuri, era un oraș cosmopolit, unde se afla sediul Comisiei Europene a Dunării de jos.

Cea mai mare fabrică de conserve din România se afla tot acolo, dar s-a închis. Iar portul a fost falimentat.

Imaginea unei localități ajunse aproape de dezastru este ilustrată într-un reportaj realizat de Știrile Pro TV în cadrul campaniei „Săraca Deltă Bogată”.

Cum ajungi azi la Sulina

Dacă pornești din București spre Sulina, ai de parcurs aproimativ 260 de kilometri. Dar drumul e greoi odată ajuns la Tulcea.

Cu un catamaran și un tichet de 60 de lei, poți parcurge cei 64 de kilometri pe Dunăre care despart Sulina de Tulcea.

O variantă ar fi transportul privat, dar te poți informa abia ajuns în port cum circulă. Locanicii dau glas imaginii dezolante care îi întâmpină pe vizitatori:

„Fiecare primar care vine spune că nu sunt bani. Dar asta este în toată ţara, nu numai la noi. Probabil că Sulina trebuia să fie prin Italia sau Franţa.”

Gloria Sulinei, o frumoasă amintire

Oraşul Sulina avea, în vremurile bune, 20 de mii de locuitori. Dar numărul acestora a scăzut constant și a ajuns acum la numai 3000.

Stațiunea din Deltă era renumită. O recomanda și istoria: Sulina a fost, la sfârşitul secolului XIX, sediu al Comisiei Europene a Dunării de jos.

Localnicii au ajuns să compare stațiunea cu zonele sărace din Bangladesh.

„Mă doare inima că Sulina asta este aşa. Mă doare inima. Bangladeshul are şosele şi arata mai bine că oraşul ăsta. Ştiu că am fost acolo. Mai mare ruşinea. Toţi sunt vinovaţi şi să şteargă cu buretele toate discuţiile astea şi să se apuce de treabă!”

Din dorința de a reface, treptat, clădirile ajunse ruine, primăria le impune proprietarilor un impozit de 5 sută la sută dacă nu le repară.

Ce spune primarul

Jurnaliștii Pro Tv au mers la primăria aflată chiar pe faleză. Este o clădire degradată, acoperită de câteva pânze ce amintesc de fondurile europene accesate cândva de autoritățile locale.

Nicolae Răduş, primarul orașului Sulina, nu poate decât să constate dezastrul.

„Mie oraşul ăsta îmi place foarte mult, dar şi dumneavoastră aveţi dreptate – de multe ori nu îmi place nici mie.” Nicolae Răduş, primarul orașului Sulina

Primar PSD, ales din 2016, Nicolae Răduș se plânge de bugetul local prea mic.

Salvarea poate veni de la Uniunea Europeană

Deși taxele şi impozitele sunt la jumătate faţă de restul ţării, viața e grea la Sulina. Dar birurile mai mici înseamnă și bani mai puțini la bugetul local.

Așa că salvarea ar putea veni de la Uniunea Europeană. Primarul ar vrea să reabiliteze, cu bani europeni, şcolile, biblioteca şi cimitirul multietnic, o atracţie pentru turişti.

Potrivit Pro Tv, edilul are un plan şi pentru port, nereabilitat din 1964.

Vizitatorii Sulinei

1500 de nave maritime ajung în oraș în fiecare an. Turiștii sosesc doar într-un interval de două luni pe an, când e vremea concediilor.

Adică în perioada de vârf, în iulie și august, când se adună cu totul 40.000 de oameni.

Sunt primiți în două hoteluri și 25 de pensiuni. Turiștii se plimbă cu barca prin Deltă şi fac plajă la Marea Neagră.

Cu gândul la o renaștere a stațiunii, Consiliul Judeţean Tulcea va folosi 5 milioane de euro, fonduri europene, pentru amenajarea portului turistic. Însă, lucrarea ar putea dura aproximativ doi ani.

De asemenea, cu alte două milioane de euro va fi reabilitat farul vechi.