Stațiunea din România care renaște din cenușă. Era celebră pe vremea lui Ceauşescu, dar ajunsese o ruină

Nu foarte departe de București, cu ani în urmă românii mergeau la băi în stațiunea din România care renaște din cenușă astăzi și care era celebră pe vremea lui Ceauşescu, dar ajunsese o ruină. Așadar, ne-am propus un periplu virtual, din ciclul „Turist prin țarea mea!” în acest loc, și care ar putea reveni în curând în circuitul turistic românesc.

„Turist prin țarea mea!” spre stațiunea din România care renaște din cenușă

În urmă cu aproape 152 de ani, în județul Buzău apărea un loc construit expre pentru cei care aveau nevoie de relaxare și tratamente termale, având în vedere că aici existau izovare termale.

Așezământul era construit foarte aproape de lacul din zonă, cuoscut de localnici sub numele de Lacul Siriu, iar cercetările aveau să scoată la iveală existența unor izvoare minerale sulfuroase, clorurosodice și bircarbonatate.

Tot aici există și barajul Siriu, dar ca urmare a ridicării nivelului apei, stațiunea „Băile Siriu”, căci despre ea este vorba, avea să devină doar o relicvă a trecutului, multe dintre clădiri fiind regăsite pe fundul lacului cu același nume.

Ca să ajungi aici ai de parcurs o distanță de aproximativ 184 de kilometri, până în satul Gura Siriului, așa cum spuneam, sitaută în județul Buzău.

Stațiunea „Băile Siriu” închisă de comuniști

După ani de zile în care a activat ca o stațiune balneară, odată cu venirea comuniștilor se lua decizia de a se construi barajul, iar asta a dus la deterioarea clădirilor existente. Astfel că, în decursul anilor, baza stațiunii avea să devină doar o amintire a anilor de glorie ai stațiunii.

Se pare că acest lucru este pe cale să seschimbe, având în vedere recentele inițiative ale administrației locale din Gura Siriu de a readuce în circuit stațiunea, și ar putea deveni locul din România care ar putea atrage un număr important de turiști, amatori de cure balneare.

În acest sens, spune primarul din localitate, s-au făcut demersuri, împreună cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), de a primi un nou aviz de exploatare a resurselor de aici:

„Noi, primăria, comuna ne dorim să obţinem de la ANRM în primă fază un aviz de exploatare. Înainte de avizul de exploatare, trebuie să ai un aviz de explorare şi ceea ce ne lipseşte, cu ajutorul ANRM care caută în arhivă, să găsim documentaţia tehnică a forajului.

În momentul de faţă forajul este sub apă şi este aproape imposibil să facem o verificare tehnică şi aici stăm pe loc. Obţinerea avizului de exploatare este punctul zero, după aceea ne plănuim să ducem conducta pe proprietatea primăriei, apoi zona va trebui dezvoltată.

Ne-am lovit ani de zile de obţinerea avizului, am găsit înţelegere la toate instituţiile să căutăm în arhivă, vedem ce va ieşi”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Voicu, primarul comunei Siriu.

ANRM a dat undă verde pentru stațiunea din România care renaște din cenușă

Activitatea stațiunii, așa cum este precizat în mai multe lucrări de cercetare turistică, a fost până în 1970, moment în care comuniștii construiau barajul de la Siriu, ceea ce avea să ducă și la deterioarea infrastructurii acestei stațiuni balneare.

Într-un alt comunicat, emis de data asta de către cei de la ANRM, se anunță faptul că avizul de exploatare a fost aprobat, astfel că se vor putea face investiții în ceea ce a fost odată stațiunea „Băile Siriu”, spunând în comunicat că „este interesată să dea în administrare instituţiilor publice sau să concesioneze persoanelor juridice române ori străine activităţi miniere care să pună în evidenţă resursele minerale. În urma verificărilor efectuate în baza de date a ANRM, în zona Siriu nu au fost înregistrate resurse/rezerve de apă geotermală sau apă minerală terapeutică şi nu sunt active perimetre de prospecţiune şi/sau explorare/exploatare pentru aceste substanţe.”, conform Agerpres.

Nu se știe exact când vor începe investițiile aici, dar cert este că „Băile Siriu”, ar putea deveni stațiunea din România de altă dată, locația fiind cunoscută încă din anii 1872 pentru calitățile sale curative, și despre care scriitorul Doru Brătulescu scria că „Erau singurele băi despre care mulţi spuneau, din ce am citit că plecau aproape vindecaţi faţă de celelalte care ameliorau iar compoziţia chimică a lor era fantastică. Se făceau băi galvanice, băi sodice, băi iodice, tot felul de componente.”