Stația Piața Romană. Construită în secret de frica Elenei Ceaușescu. Misterul stației de metrou din București

Stația Piața Romană. Construită în secret de frica Elenei Ceaușescu. Misterul stației de metrou din București

Un peron periculos de îngust și curbe la intrarea în stație, nu-i de mirare că Piața Romană, unică printre celelalte stații de metrou din Capitală, a devenit unul dintre locurile preferate ale sinucigașilor.

Cum s-a construit stația de metrou Piața Română

Aspectul straniu i se ”datorează”Elenei Ceaușescu, care a scos-o de pe harta proiectanților metroului, în anul 1985, dintr-un motiv bizar.

„Sunt prea multe staţii, mai răriţi-le!” – ar fi fost ordinul Elenei Ceauşescu atunci când a văzut proiectul pentru tronsonul 2 de metrou Berceni – Pipera, a spus unul dintre cei trei proiectanţi ai staţiei, Sorin Călinescu, pentru Historia.ro. El susţine ca acest punct de oprire al metroului s-a construit totuşi, în secret, încălcându-se ordinul tovaraşei.
De asemenea, marea problema a Elenei Ceauşescu era că atât clasa muncitoare, cât şi tineretul „au început să se îngraşe” şi era nevoie să faca mai multă mişcare, îşi amintesc cei care au lucrat la construcţia metroului.

„Am primit comandă de la partid să excludem cel puţin o staţie din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că şi-aşa erau puţine şi ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie, staţia cea mai importantă, ca ulterior să fim «obligaţi» s-o punem la loc. Este vorba de Piaţa Romană”, a explicat Călinescu, şef al direcţiei de Consultanţă Metroul S.A.

A fost gata în timp record

Călinescu a povestit că atunci când au început lucrările pe tronsonul Berceni-Pipera, prin anul 1986, oamenii care lucrau oficial la bucata de tronson Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei au pregătit terenul în zona Romană, fără însă a scăpa vreo vorbă.

În timp record, de trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase, cu gândul de a fi tranformate în peroane, cum s-a şi întâmplat. Atunci când privim staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, asta pentru că pentru că pe-aici, până s-a aprobat „de sus” construcţia staţiei, metroul a circulat fără oprire, cam un an, între Universitate-Piaţa Victoriei.

A fost în pericol de prăbuşire

Atunci când cuplul Ceauşescu s-a convins că stația este este necesară, la presiunea bucureştenilor care au trimis mii de solicitari, pereţii au fost sparţi cu picamerul, pentru a se poate face culoarul de acces la metrou. Dar spațiul a fost lăsat îngust din cauza pericolului pe care îl presupunea o demolare masivă în Magheru, zonă foarte afectată de cutremurul din 1977. Iar asta pentru că săpăturile se făceau pe las uprafață, nu ca în prezent, doar sub pământ.

Potrivit lui Călinescu, construcția metroului a fost doar o ambiție personală a lui Ceaușescu, care a fost în Viena, a văzut și a vrut să demonstreze că și el poate. Dar nu a luat niciodată în calcul să dezvolte acest serviciu subteran.

De asemenea, Călinescu a mai povestit și un episod amuzant în urma unei întâlniri cu Ceaușescu, căruia i se solicitase acordul de a achiziționa ”escalatoare”. Tovarășul, din neatenție sau necunoștință de cauză a înțeles altceva și a strigat tare:„Ce ne trebuie nouă excavatoare aici?”. Nu ştia însă că escalatoare sunt de fapt scările rulante. Apoi i-a fost explicat, dar a refuzat achiziţionarea lor, motivand că bucureştenii sunt prea graşi şi le trebuie mai multa mişcare.

După ce lucrarile au fost demarate oficial în zonă, proiectanţii au venit și cu ideea construirii unui pasaj subteran în zona cinema Patria, pentru a defluidiza circulaţia după terminare.

Răspunsul Elenei Ceauşescu i-a şocat pe toţi:„De ce să facem, că nu circulă nimeni pe-aici?!”, s-a răstit aceasta. Într-adevar, atunci nu trecea nimeni pe-acolo, în afara coloanei prezidenţiale, a pompierilor şi a salvărilor, însă asta pentru că accesul era era restricţionat din cauza lucrărilor.

Au fost probleme şi la staţia Basarab

O situaţie asemanatoare s-a întâmplat şi cu staţia Basarab. Și aceasta s-a făcut tot pe ascuns de Ceauşeşti.

„S-a făcut şi aceasta pe ascuns şi de-abia după ´90 i s-a dat drumul, deşi era foarte necesară. Staţia Basarab şi staţia Eroilor le consider ca fiind mari realizări, deoarece sunt considerate poate cele mai întinse staţii de metrou din lume”, a spus Gheorghe Udrişte pentru sursa citată.

Despre apariţia staţiei de metrou Piaţa Romană a vorbit şi fostul colonel de securitate, Ion Pacepa:„Ceauşescu a avut curajul să facă ceea ce ceilalţi conducători est-europeni au fost adesea tentaţi să facă, dar nu au îndrăznit:să-şi trateze clasa muncitoare cu toată duritatea pe care el considera că o merită.

Această atitudine tipică s-a putut vedea la construcţia metroului din Bucureşti, unde el a dorit ca staţiile să fie distanţate între ele, pentru că el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasă la fabrică sau la punctele de lucru şi înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins să permită executarea unei alte staţii în mijlocul oraşului (n.r. Piaţa Romana), considerată ca un lux al vieţii urbane”, a spus acesta potrivit Historia.ro.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI