Solstițiul de vară și Sânzienele – tradiții și superstiții. Ce să nu faci în aceste zile

Solstițiul de vară și Sânzienele – tradiții și superstiții. Ce să nu faci în aceste zile
Solstitiul de vara si Sanzienele - traditii si superstitii

Solstițiul de vară 2021 marchează una dintre cele mai importante sărbători din România. Ce sunt Sânzienele sau Drăgaica și ce anume celebrează românii în datele de 21 și 24 iunie. Ce să nu faci în aceste zile pentru a nu atrage energiile negative de partea ta.

Solstițiul de vară și Sânzienele – tradiții și superstiții

Data de luni, 21 iunie, marchează solstițiul de vară al anului, ziua cea mai lungă din an. Oamenii se vor bucura de lumina soarelui pentru 15 ore și 32 de minute, iar noaptea se va scurta până la 8 ore și 38 de minute. În tradiția românească, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută și sub denumirea de Drăgaica.

Acest eveniment se celebrează pe data de 24 iunie și se concentrează asupra Sânzienelor din tradițiile străvechi. Legenda spune că Sânzienele, aceste femei frumoase, sunt creaturi magice, mai precis zâne bune care se pot transforma în Rusalii, zâne rele. Potrivit superstițiilor românești, solstițiul de vară marchează o purificare a sufletului.

În ziua de 21 iunie se spune că spiritele Pământului și ale Cerului se întorc pe Terra și umblă printre cei vii. De asemenea, tot astăzi astrele te sfătuiesc să-ți concentrezi toate energiile pozitive asupra lucrurilor pe care ți le dorești arzător, pentru ca ele să devină realitate cât mai curând posibil.

Pe vremuri, oamenii care faceau petreceri la țară, de Sânziene, începeau celebrarea ziua și o încheiau noaptea, atunci când aprindeau focul. Se spune că era interzis ca cineva să stingă flăcările, pentru că acestea alungau spiritele rele să nu intre în casele țăranilor.

O altă tradiție vorbește despre cum este bine să te îmbăiezi în râu, de Sânziene, sau să faci o baie cu ierburi aromatice pentru a-ți vindeca organismul de toate bolile trupești și mentale. În noaptea de Sânziene, 23 spre 24 iunie,

Ce reprezintă, de fapt, solstițiul de vară

Denumirea de solstițiu provine din latină și se traduce prin sintagma „soarele stă”, referindu-se la schimbarea gradientului mișcărilor soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Tradițiile străvechi spun că solstiţiul de vară îi ajuta pe muncitorii câmpului să-și calculeze timpul pentru a-și organiza eficient muncile agricole. De asemenea, în România solstițiul de vară se sărbătorește odată cu Sânzienele sau Drăgaica. Se spune că aceste zâne bune se pot transforma în Rusalii, zâne malițioase, iar lumea trebuie să reflecte asupra lucrurilor rele pe care le-au făcut și să se schimbe.

„După cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri.

Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor”, au transmis specialiștii de la Observatorul Astronomic.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI