Singurul loc de pe Pământ unde nimeni nu știe cât este ceasul. Explicația științifică

Îţi închipui cum ar fi viaţa ta fără să ai habar ce oră este?! Acesta este singurul loc de pe Pământ unde nimeni nu ştie cât este ceasul. Explicaţia ştiinţifică este uimitoare.

Locul unde nimeni nu ştie cât este ceasul

Dacă obişnuieşti să te uiţi la ceasul de la mână sau de la telefon des, atunci fă un excercitiu de imaginaţie şi gândeşte-te cum ar fi să trăieşti fără să ai habar ce oră este. Ei, bine, există un loc pe Pământ unde nimeni nu are idee cât este ceasul – Antarctica. Explicaţia este simplă, spun specialiştii: dat fiind că fusul orar se determină cu ajutorul longitudinii iar la poli se întâlnesc toate meridianele longitudinale, acest lucru nu mai este posibil.

Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului şi are 14 milioane de kilometri pătrați, fiind astfel al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața ei este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km, ceea ce o face de nelocuit. Singurii oameni prezenţi aici sunt cercetătorii, care îşi stabilesc singuri ceasul. Aceştia aleg, de obicei, ora din ţara din care provin.

Sandford Fleming, cel care a inventat fusul orar

Atunci când te pregăteşti de o călătorie într-o altă ţară, este important să te interesezi de fusul orar al acesteia pentru a şti exact cât este ceasul. Dacă acum este un lucru banal şi foarte uşor de aflat, în urmă cu 140 de ani, lucrurile stăteau cu totul altfel. Atunci, fiecare ţară îşi stabilea ora în funcţie de răsăritul şi apusului soarelui, fără să ia în calcul timpul stabilit de statele vecine, iar locuitorii erau informaţi cu ajutorul unui ceas pus, de regulă, pe turla bisericii din fiecare localitate.

În 1876, însă, totul se schimbă datorită unui inginer canadian care se află într-o călătorie în Irlanda. Sandford Fleming pierde un tren din cauza faptului că mersul trenurilor este tipărit cu orele PM aferente după-amiezii şi serii în locul orelor AM alocate pentru primele 12 ore ale zilei. Acesta este momentul în care îşi dă seama că ar putea face ceva pentru a simplifica mult călătoriile între ţări. Îi vine imediat ideea unui ceas standard cu 24 de ore.

Din 1885 până în 1929, toate statele importante de pe Mapamond trec la acest sistem. Practic, fiecare ţară şi-a stabilit atunci ora oficială în funcţie de poziţionarea geografică faţă de meridianul de zero grade: la fiecare 15 grade spre Est se adăuga o oră, iar la fiecare 15 grade spre Vest se scădea o oră din timpul GMT.