Se schimbă harta României. Dezastru pentru teritorii imense din țară, totul este ireversibil

Vineri seara, canalul de televiziune germano-francez ARTE a difuzat un documentar de o jumătate de oră despre fenomenul deșertificării în sudul României.

Se schimbă harta României

Acest fenomen este cunoscut și în țara noastră, specialiștii atrag atenția de peste 20 de ani asupra lui. Astfel, nisipul a luat locul culturilor, iar deșertul din sudul țării se extinde chiar spre București. Ba chiar mai mult, spun aceiași specialiști, vom ajunge să avem culturi exotice în locul pepenilor de Dăbuleni.

TRAGEDIE URIAȘĂ în România! A MURIT în miez de noapte, ce s-a...

TRAGEDIE fără margini în sport! A MURIT la 17 ani, halucinant ce s-a...

De altfel, nisipul a cucerit Oltenia. Se face tot mai cald și mai uscat, motiv pentru care furtunile de nisip împing acum problema spre București. Și ecologiștii încearcă să prevină fenomenul prin reîmpăduriri, iar fermierii sunt nevoiți să recurgă la noi culturi, se indică în prezentarea documentarului ARTE.

Prin urmare, consecințele schimbărilor climatice pot fi văzute și resimțite clar în zona Olteniei. Acolo unde pe vremuri pajiști și păduri verzi căptușeau malurile Dunării, astăzi se vede numai nisip, iar zona acoperă acum peste 800 de kilometru pătrați de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul și spre sate și chiar spre Capitala țării, care se află la peste 200 de kilometri distanță.

Este așadar rezultatul unei combinații de schimbări climatice, dar și o politică agricolă nemilioasă. Între anii 1970 și 1980, Nicolae Ceaușescu a dorit să promoveze producția agricolă a țării la scară largă, astfel că a tăiat pădurile și a drenat lacurile, mai notează ARTE.

Ecologiștii, antreprenorii și politicienii locali încearcă acum cumva să oprească devastarea continuă din sudul țării lor. Parlamentarul bucureștean și activistul de mediu Octavian Berceanu călătorește regulat în regiune pentru a afla principalele surse de colmatare. Acesta împreună cu inginerul forestier Dan Popescu, încearcă să-i convingă pe localnici și oficiali să mai planteze copaci în câmpurile îngrămădite.

De menționat este că fermierii cu greu pot cultiva legume pe solurile nisipoase. Chiar și culturile de cereale care sunt mai puțin pretențioase, cum ar fi porumbul, nu mai pot găsi substanțe nutritive suficiente pe câmp, iar din această cauză fermierii cresc în principal pepeni.

De altfel, în Oltenia, se întâmplă ceea ce amenință și alte părți ale Europei din cauza schimbărilor climatice: o secetă după alta, cu consecințe extrem de grave pentru mediu și agricultură.

Ce este deșertificarea

Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat fiind de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită), dar și de activitățile umane (supraexploatarea terenurilor).

Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului, cum ar fi în Sahara, între 5000–1000 î.Hr.,  dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind de fapt autorul deșertificării.