Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii? Ce prevede legea și care este procedura

În caz că ești una din persoanele care se întreabă dacă se poate face succesiunea fără toți moștenitorii, ești aproape de a afla răspunsul, citind acest articol. Legile unui stat controlează cine moștenește proprietatea dacă nu există testament. Potrivit acestora există o listă a persoanelor eligibile. Aceasta poate fi alcătuită dintr-o singură persoană, cum ar fi soțul sau soția, sau mai multe cum ar fi frați sau alte rude.

În România, există două autorități competente care se ocupă de succesiuni:

•  notarul public, căruia i se încredințează puterea de stat de a reglementa succesiunile (moșiile) atunci când nu există aspect litigios (adică, când părțile nu sunt în litigiu)
• instanțele civile, pentru orice litigiu.

Deschiderea unei succesiuni

Deschiderea unei proceduri succesorale, la notar, se face printr-o cerere. Cererea trebuie să cuprindă detalii privind starea civilă a defunctului, bunurile acestuia, cu indicarea valorii acestora, răspunderea succesorală, precum și informații despre moștenitorii prezumtivi, respectiv numele, prenumele și domiciliul. Acestea vor fi depuse în registrul succesoral al notarului public.

Vezi și Când se pierde dreptul la moștenire. Care sunt prevederile Codului Civil

Cererea de declanșare a procedurii succesorale se poate face de către orice persoană, căreia ca rudă i se conferă drept la moștenire, precum și orice altă persoană care are un interes legitim.

Acceptarea succesiunii. Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?

Notarul public, după ce a constatat că a fost într-adevăr legal înștiințat, va înregistra cauza, dispunând apoi citarea persoanelor care au drept la moștenire.

Nu poate fi obligat nimeni să accepte o moștenire, dacă nu dorește. Așadar, persoanele citate trebuie să accepte succesiunea, în termen de un an de la deschiderea moștenirii.

Procedura succesorală

În cursul procedurii succesorale, notarul public trebuie să stabilească titlul moștenitorilor și legatarilor, drepturile acestora și componența succesiunii, iar pe baza declarației sau a probelor în cauză va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în timp util.

Vezi și Legea moștenirii în România: tot ce trebuie să știi despre succesiune, testament și condiții de moștenire

Potrivit art. 107 din Legea nr. 36/1995, procedura moștenirii poate fi suspendată în următoarele situații:

• dacă trece o perioadă de un an de la deschiderea moștenirii și în acest timp succesorii fie nu s-au prezentat, fie au abandonat procedura succesorală fără a solicita certificatul de moștenire, deși au fost legal citați, și există dovezi că cel puțin una dintre ei au acceptat moștenirea;
• persoanele ai căror rude le conferă drept la moștenire se contestă reciproc titlul sau nu se înțeleg în ceea ce privește componența succesiunii și întinderea drepturilor care le revin;
• moștenitorii sau alte persoane interesate depun procese-verbale de probă conform cărora s-au adresat instanței pentru a-și stabili drepturile;
• în orice alte situații prevăzute de Noul Cod de procedură civilă.

Succesiunea fără prezența tuturor moștenitorilor

După cum am spus mai sus, moștenitorii trebuie să accepte moștenirea într-un termen stabilit de un an de zile. Dacă aceștia nici nu acceptă, dar nici nu renunță la aceasta, se consideră că au renunțat la moștenirea, succesiunea urmând a fi dezbătută fără ei. Celor care se prezintă li se va împărți și cota acestuia.

Află și Datoriile care se moștenesc: după ce moare o rudă de gradul 1, cine îi va plăti ratele la bancă sau alte dări

Dacă moștenitorii nu se prezintă la notar, din cauză că între ei există o neînțelegere, chiar dacă au acceptat moștenirea, succesiunea se poate dezbate doar în fața instanței judecătorești.