Satul aflat la două ore de București unde nu se vorbește limba română. Localnicii au obiceiuri vechi de 100 de ani

Cine ar fi crezut că în România se află un sat în care se vorbește cu totul o altă limbă? Este o regiune foarte cunoscută din țară, la doar două ore depărtare de Capitală.

Satul unde localnicii vorbesc altă limbă

Dobrogea este una dintre regiunile României pline de surprize. Pe lângă faptul că aici veți găsi cele mai minunate destinații turistice, tot în această zonă există și satul în care nu se vorbește deloc limba română.

Este vorba despre satul Oituz, județul Constanța. Aici trăiesc câteva zeci de persoane din comunitatea ceangăilor, care vorbesc doar limba maghiară. Astfel de comunități mai există în Ardeal și Moldova.

Cei aflați în Dobrogea sunt urmașii celor din comuna băcăuană care poartă același nume.

Totul a început la finalul Primului Război Mondial, atunci când 40 de familii ale eroilor din satul Luizi Călugăra au primit proprietăți în Oituz din partea Regelui Carol I. Prin urmare, comunitatea s-a dezvoltat în Dobrogea.

„În 1923 – 1924, vin şi se stabilesc în ceea ce numim astăzi Oituz, un cătun fac atunci. Şi numele localităţii vine de la Oituz. La început au stat în colibe, apoi şi-au ridicat case”, preciza istoricul Lavinia Dumitrașcu pentru Observator.

Satul din România care este graniță pentru trei țări

Un sat din România este granița pentru trei țări. Locuitorii de aici se înțeleg de ani buni și toți comunică în limba română. Românii, bulgarii și sârbii se înțeleg fără probleme în localitatea Pristol.

Granița dintre cele trei țări a fost stabilită în dreptul râului Timoc care se varsă în Dunăre, după ce traversează Serbia. Aici, distanța dintre România, Bulgaria și Serbia este de doar un kilometru. Având în vedere că nu sunt foarte depărtate, locuitorii vorbesc în limba română.

În Bulgaria și Serbia există mai multe comunități de români, care vorbesc în limba lor natală, sau mai degrabă un dialect oltenesc arhaic.

După căderea comunismului, legătura dintre cele trei comunități a devenit mai strânsă ca niciodată. Acum, bulgarii, sârbii și românii sunt uniți chiar sub forma unor căsătorii mixte sau a prieteniilor.

Cei care trăiesc în Pristol spun că podul de la Vidin a contribuit masiv la păstrarea legăturilor dintre cele trei comunități. Unii români din Pristol au locuri de muncă în Serbia, iar bulgarii sau sârbii vin des în România.