Românul care a descoperit zeci de comori și obiecte de tezaur. Cea mai veche are 6.000 de ani
În ultimii ani, tot mai mulți oameni descoperă farmecul unui hobby inedit. Printre ei se numără și românul care a găsit zeci de comori și obiecte de tezaur, cea mai veche având o vechime de aproximativ 6.000 de ani. Când nu caută artefacte pierdute, bărbatul este viceprimarul unui oraș important din țară.
Viceprimarul care a descoperit zeci de comori și obiecte de tezaur
Un hobby inedit ce scoate oamenii afară, în aer liber, și dezvăluie obiecte vechi de sute, chiar mii de ani câștigă tot mai mulți adepți în România. Visându-se vănători de comori, pasionații de arheologie și istorie se înarmează cu aparate speciale și cutreieră țara în lung și-n lat.
Unul dintre ei este Marius Irimia. De ani de zile, el colindă județul Neamț în căutarea unor comori pierdute. Bărbatul a reușit să descopere zeci de obiecte fabuloase: artefacte și zeci de tezaure monetare. Se poate lăuda cu găsirea a peste o mie de monede, cele mai multe fiind denari romani, unele intacte, în vase de tazaurizare. În condițiile în care zona nu făcea parte a Imperiului Roman, specialiștii au concluzionat că acestea au ajuns acolo în urma unor schimburi comerciale.
„Eu văd altfel locurile, aşezările acestea”
Irimia, care este actualul viceprimar al municipiului Piatra Neamț, are în palmares și o sabie veche de peste 4.000 de ani, precum și un topor de aramă cu brațele așezate în cruce, găsit în ianuarie 2020, în zona comunei Mărgineni, alături de el fiind şi resturi ceramice.
„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoliticului. Este printre primele modele apărute în România, în urmă cu 6000 de ani. Un simbol al puterii, fie ca simbol individual (însemn al puterii şefului de trib, un fel de sceptru), fie ca simbol al întregii comunităţi. Era un obiect de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase”, a explicat Marius Irimia, potrivit Adevărul.
În cazul său, nu este vorba despre noroc. Înainte de a porni într-o nouă „expediție”, viceprimarul se documentează, căutând informații în diverse cărți și tratate de istorie, încercând să își dea seama care ar fi locurile în care ar putea fi vestigii arheologice.
„Mă bazez şi pe studiul cărţilor de istorie. Eu văd altfel locurile, aşezările acestea. De exemplu, când mă uit la un deal, văd dacă acolo este o terasă, dacă a fost un loc preferat şi locuit de strămoşii noştri în caz de atac sau primejdie. De obicei sunt singur în căutările mele şi îmi place să detectez mai mult pe dealuri”, a adăugat el, pentru sursa citată.