România rămâne fără locuitori. Cât va scădea populația țării până în 2030

România rămâne fără locuitori. Cât va scădea populația țării până în 2030
Estimările demografice arată valori alarmante pentru România

După căderea regimului comunist, în Decembrie 1989, românii au putut ieși liber peste granițe. Așa se face că, între 1990 și 2022, au plecat aproape 6 milioane de oameni. Estimările demografice, conform INS, arată o diminuare a populației, iar trendul este într-o creștere progresivă. Noile estimări, deloc de neglijat, arată că până în 2030, România va fi locuită de aproximativ 17,9 milioane de români.

Estimările demografice arată valori alarmante pentru România

Relația dintre ocuparea terenurilor și creșterea populației este, într-o oarecare măsură, un indicator al dezvoltării unui stat, spune o analiză europeană recentă.

Depășirea necesităților presupuse ale populației existente este unul din factorii decisivi în estimările demografice generale. Cu foarte puține excepții, tendința generală pe întregul continent este aceea de o creștere a suprafeței artificiale mai mare decât creșterea populației.

Situația este regăsită în Franța, nordul Italiei, Spania și Regatul Unit. În plus, chiar și zonele cu populație în scădere înregistrează o creștere a suprafețelor ocupate.

Așa este cazul pentru Germania și cea mai mare parte a Europei de Est, în special Ungaria și Polonia. Cele câteva excepții în care creșterea populației este mai mare decât creșterea artificială suprafață artificială sunt Belgia, nordul Bulgariei, România și Elveția, spune un document european.

România are o situație eterogenă

Confom unei analize europene, majoritatea județelor din regiunea Moldovei au o ocupare a terenurilor mai mare decât creșterea populației. De cealaltă parte, în majoritatea județelor din Muntenia este exact invers.

În același timp, județele din centrul Transilvaniei, cum ar fi Clujul și cele adiacente acestuia, precum și cele din sudul rural adiacente Bucureștiului au o creștere a suprafeței artificiale în timp ce au o populație în scădere.

Acest lucru poate fi explicat de două ori în cazul Clujului. Recenta revigorare din județul Cluj Napoca a determinat o piață imobiliară efervescentă în regiune.

În Muntenia, pentru județele din jurul Bucureștiului, fuga rurală spre capitală s-a accelerat în ultimele decenii, dar la fel și viața suburbană.

Paradoxal, scade populația țării

Cu toate aceste dezvoltări urbane, și nu numai, paradoxal, datele INS arată cu totul altceva. Cele mai recente estimări demografice arată cifre alarmante, de diminuare a populației active în România.

După 1990, România a resimțit un aflux de migrare spre alte state europene, și nu numai. Așa se face că la această oră, peste graniță, sunt aproape 6 milioane de români stabiliți în diferite state.

„Astăzi, după ultimele date oficiale pe care le avem, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Este o cifră oficială pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe.

Cu siguranţă avem cel puţin 8 milioane. Avem 500.000 de români doar în Franţa, mai mult decât declară statul francez astăzi – 106.000 de români, în cifrele oficiale.

Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 – 200.000 de români în plus, care nu sunt identificaţi sau număraţi.”, spune Florin Cârciu, secretar de stat, la Departamentul Românilor de Pretutindeni.

Până în 2030, se așteaptă o creștere a populației în Europa de Vest și de Nord

Analiza europeană mai vorbește despre faptul că, până în 2030, se așteaptă o creștere relativ mare a populației în Europa de Vest și de Nord, precum și în principalele țări din Europa Centrală și de Est.

Centrele urbane din țările din Europa de Est, în timp ce în Europa de Est și în Germania se va continua să scadă. Se preconizează disparități rurale și urbane tot mai mari.

Cele mai mari pierdere de populație este așteptată în regiunile rurale din estul Germaniei și din statele baltice, nord-vestul Spaniei, sudul Italiei, Ungaria, sudul României și nordul Bulgariei.

Cea mai mare creștere a populației și creșterea populației tinere și a populației de vârstă activă ar trebui să fie fi observată în zonele metropolitane din țările nordice, nord-vestul Europei, centrul Europa Centrală și în jurul Alpilor.

România are nevoie urgentă de acțiune împotriva declinului demografic

Conform acelorași previziuni INS, se estimează că România va avea o populație rezidentă de 17,9 milioane de locuitori până în 2030 și de 13,8 milioane până în 2060, o scădere abruptă.

La nivel teritorial, în scenariul moderat, populația rezidentă de majoritatea județelor va scădea până în 2030, cea mai notabilă excepție fiind Ilfov județul Ilfov, parte a zonei metropolitane București, care va înregistra o creștere în populației de aproximativ 160 de mii de persoane sau 36,4% până în 2030.

Alte județe proiectate pentru creșteri mici sunt Timiș Cluj, Sibiu și Iași. Îîn prezent se află printre cele mai dezvoltate. Se așteaptă o scădere semnificativă a populației mai ales în județele din sudul și fostele județe industriale care sunt și printre cele mai sărace.

„Actualele tendințe arată o micșorare de 8,8% a forței de muncă în 2030 în comparație cu ziua de azi. Aceasta va necesita o productivitate mai mare. O creștere a ratei de angajare, în mod notabil în rândul femeilor, persoanelor de etnie romă, tinerilor și oamenilor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și celor cu aptitudini educaționale scăzute.

Calificările forței de muncă rămân insuficient aliniate cu nevoile pieței muncii. Lipsa calificărilor și nepotrivirile, precum și un sistem educațional și de pregătire profesională slab afectează în mod negativ perspectivele”, precizează Comisia Europeană.

Datele, pe cât de alarmante sunt, scot la iveală o realitate pe care majoritatea o știm. Migrația spre alte state a românilor vine ca efect al unei economii slabe. Dar și ca urmare a dezinteresului autorităților pentru bunăstare, și pe fondul sărăciei și al corupției.