România, în colaps financiar! Deficitul țării a ajuns la un punct critic după doar 5 luni din 2020

la începutul lunii aprilie, 2020, Banca Mondială estima o creștere economică pentru România pentru anul în curs șipentru 2021, revizuind în mod semnificativ estimările avansului economiei românești în acest an, până la 0,3%, de la 3,8%, cum a fost estimat acum cinci luni, dar se bazează pe o revenire la 4,4% în 2021, arată prognoza economică actualizată pentru vara lui 2020, realizat de Banca Mondială pentru această regiune.

România, în colaps financiar, efectele crizei resimțindu-se constant

Impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra economiei este de așteptat să fie substanțial, cel puțin în prima jumătate a anului. Creșterea economică se așteaptă să se încetinească la 0,3% în 2020, de la 3,8% aproximativ înainte de criză. Cu toate acestea, riscul recesiunii în 2020 este substanțial și în creștere, deoarece COVID-19 duce la stagnarea marilor segmente ale economiei europene și la întreruperea lanțurilor de aprovizionare globale. Creșterea trebuie să fie substanțial ajutată de stimulente fiscale coordonate la nivel național și la nivelul UE. În ceea ce privește provocările cu care se confruntă România, Banca Mondială este de părere că, pe termen scurt, principala provocare este menținerea sub control a crizei COVID-19 și limitarea consecințelor sale economice și asupra sănătății.

„O criză care este mai lungă și mai rea decât se preconiza ar putea afecta perspectivele de creștere și poate provoca daune semnificative companiilor și locurilor de muncă, creșterea șomajului și a sărăciei.”, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale.

Deficitul țării a ajuns la un punct critic după doar 5 luni din 2020

Analiza Băncii Mondiale vine în același timp cu raportul dat de Ministerul Finanțelor referitor la bugetul consolidat, astfel că execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB). Din acest deficit aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Deficitul înregistrat în ianuarie și februarie reprezintă 0,73% din PIB-ul proiectat pentru întregul an, înainte de criza Covid-19. Cu toate acestea, întrucât PIB-ul este probabil să scadă în acest an comparativ cu 2019, mai degrabă decât să crească, așa cum se aștepta Guvernul la aprobarea bugetului pentru 2020, deficitul din primele două luni a fost cu atât mai mare ca pondere din PIB-ul probabil al acestui an. Veniturile bugetare au crescut cu 9,8% de la an la an în primele două luni, la 51,3 miliarde RON (10,7 miliarde EUR), în timp ce cheltuielile au crescut cu 14,8%, la 59,6 miliarde RON (12,4 miliarde EUR).

În ceea ce privește veniturile, colectarea netă de TVA a crescut cu doar 6,7% de la an la an. Impozitul pe profit s-a contractat în special cu 21,4%, ceea ce nu este în totalitate relevant, deoarece marile companii nu și-au raportat încă rezultatele din 2019, în timp ce impozitul pe venit a crescut cu 16,2%, iar contribuțiile la asigurările sociale au crescut cu 11,2%. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice au crescut sub medie, cu 9,9%, dar cheltuielile cu asigurările sociale au crescut cu 16% și au reprezentat 22,2 miliarde lei (4,6 miliarde EUR), avansând la 37,2% din veniturile totale în ianuarie-februarie, în creștere de la 36,9% în aceeași perioadă a anului trecut.

Conform specialiștilor, pe termen mediu, „accentul politicii fiscale ar trebui să fie pus pe mobilizarea investițiilor, în principal din fonduri UE, pentru a sprijini convergența durabilă și incluziunea socială. Reformele ar trebui să urmărească îmbunătățirea eficienței administrației publice, eficiența întreprinderilor de stat și privind previzibilitatea cadrului de reglementare, precum și pentru îmbunătățirea capitalului uman „, apreciază instituția financiară internațională.

La nivel regional, în prognoza economică actualizată a Băncii Mondiale pentru primăvara 2020, se subliniază faptul că politicile publice decisive în prioritizarea investițiilor în sistemele de sănătate și reprezentarea plaselor de siguranță pentru cetățeni, în special pentru cei mai vulnerabili, sunt de o importanță critică pentru reducerea impactului pandemiei COVID-19 la toate nivelurile din Europa și Asia Centrală.

În plus, țările din această regiune pot contribui la susținerea activității economice prin sprijinirea sectorului privat cu împrumuturi temporare acordate persoanelor juridice, cu reduceri de impozite sau cu plata amânată a impozitelor. Întreprinderile mici și mijlocii care suferă de impactul pandemiei ar putea aduce beneficii semnificative din subvențiile bine direcționate din partea autorităților guvernamentale.

Conform scenariilor, creșterea regională va fi afectată de recesiunea din 2020, contractând cu 4,4% până la 2,8%, sub presiunea pandemiei coronavirusului, înainte de a reveni în 2021, pe măsură ce măsurile politice sunt introduse în public, recuperarea treptată a prețurilor și consolidarea relațiilor comerciale. Grupul Băncii Mondiale întreprinde acțiuni ample și rapide pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și consolideze răspunsul la pandemie, să contribuie la creșterea controlului bolilor, la îmbunătățirea capacității de intervenție a sănătății publice și să ajute sectorul privat să continue să funcționeze și să mențină locuri de muncă.

Grupul Băncii Mondiale va oferi sprijin financiar de aproximativ 160 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a ajuta statele să-i protejeze pe cei săraci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de redresare economică.