România are 152 de sfinți. Ce înseamnă canonizarea, de fapt, explicația Patriarhului Daniel

În multe case de la noi din țară există un calendar creștin ortodox, dar puțini știu că România are 152 de sfinți, mulți dintre ei au fost canonizați de Biserica Ortodoxă în decurs de șapte decenii. Patriarhul Daniel a explicat de înseamnă canonizarea, de fapt.

România are 152 de sfinți

Un popor credincios, pentru care religia a avut mereu un loc de cinste în cultură și istorie, românii au reușit să „strângă” nu mai puțin de 152 de sfinți, mulți dintre ei, canonizați de Biserica Ortodoxă într-o perioadă de șaptezeci de ani.

Înainte de a fi recunoscuți de Biserică, viața, credința și faptele spectaculoase ale acestora au fost cinstite de oameni. Actul de „oficializare” a harului lor poartă numele de canonizare.

Ce înseamnă canonizarea

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, verbul „a canoniza” este definit ca „a trece o persoană decedată în rândul sfinților”, „a institui ca regulă, a considera sacru”.

Patriarhul Daniel a explicat de înseamnă canonizarea, de fapt. Acesta a ținut să precizeze faptul că „Biserica nu dăruieşte sfinţenia, ci sfinţenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar şi prin multele nevoinţe ale sfinţilor”.

„Majoritatea sfinţilor pe care îi cunoaştem au fost mai întâi cinstiţi de popor care a simţit lucrarea harului Dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfinţenie pe care Dumnezeu a dăruit-o sfinţilor şi pe care poporul a simţit-o duhovniceşte.

Deci, Biserica nu dăruieşte sfinţenia, ci sfinţenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar şi prin multele nevoinţe ale sfinţilor. Biserica constată şi proclamă sfinţenia, adică în limbajul teologic, Biserica este cea care canonizează sfinţi”, a spus Patriarhul, în cuvântul rostit la hramul Salonului Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală, potrivit Basilica.

Precizările făcute de Patriarhul Daniel

În limba greacă, „canon” înseamnă „măsură”. Cu alte cuvinte, prin canonizare, instituția Bisericii „consideră măsură sau model de vieţuire creştină” pe cei care devin sfinți.

„Canonizarea înseamnă că o persoană a avut o dreaptă credinţă şi o dreaptă vieţuire şi a fost considerat drept model de vieţuire sfântă care poate fi urmat şi de alţii.

Deci, canonizarea înseamnă că Biserica s-a convins de faptul că o persoană a avut dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire şi a fost bineplăcută lui Dumnezeu şi a luminat prin vieţuirea sa pe semenii săi cei din jur. În limba greacă, acest act nu se numeşte canonizare, ci proclamare a sfinţeniei”.

Patriarhul a mai punctat că „în Biserica Ortodoxă Română canonizarea este un act de hotărâre a Sfântului Sinod, iar proclamarea canonizării sau anunţarea în public, în mod solemn, a acestei canonizări se face într-un cadru liturgic, la mijlocul sau sfârşitul liturghiei. Această proclamare înseamnă că se aduce la cunoştinţa clerului şi credincioşilor actul canonizării printr-un Toms de canonizare al Sfântului Sinod”.