România ar deveni o forță în lume. Planul ungurilor și al austriecilor care împiedică țara noastră să fie independentă energetic

Comisia Europeană a publicat la sfârșitul lunii noiembrie 2016 așa-numitul pachet de energie pentru iarnă, care, pe lângă stabilirea mai multor noi propuneri de reglementare cu privire la politica climatică și energetică, a cerut statelor membre să elaboreze planuri naționale pentru energie și climă (NECP) bazat pe o metodologie unică, cu conținut uniform. În opinia Comisiei, NECP se poate baza pe strategiile energetice și climatice și pe planurile de acțiune ale statelor membre în vigoare, dacă acestea sunt compatibile cu obiectivele politicii energetice și energetice ale UE 2030 și cu obligațiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care decurg din acordul de la Paris.

Cine și de ce se teme de independența energetică a României

Guvernul Ungariei consideră că garanția aprovizionării cu energie și, ca atare, securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o prioritate. Ungaria operează o infrastructură de gaz adecvată pentru a satisface rata stagnantă, în scădere moderată a consumului de gaze naturale.

Ca urmare a modificărilor de reglementare și a investițiilor în infrastructură implementate în ultimul deceniu, un model de ofertă diversificat a evoluat pe baza mai multor surse de aprovizionare.

Ca o indicație a succesului eforturilor implementate de diversificare a pieței gazelor, inclusiv construcția conductelor interconectate slovacă-maghiară, maghiară-croată și maghiară-română, diversificarea importurilor și stabilirea concurenței pe piața angro au eliminat dezavantajul competitiv al gazelor maghiare în comparație cu consumatorii din vestul Europei de la începutul anului 2014.

Datorită nivelului de integrare a sistemelor de electricitate în Europa Centrală, producția fluctuantă în centralele germane bazate pe surse regenerabile de energie are un efect direct și substanțial asupra sistemelor de electricitate ale altor state din regiune. Interconectarea piețelor europene de electricitate își propune să rezolve această problemă prin creșterea și optimizarea și îmbunătățirea eficienței comerțului cu energie electrică între țări.

În 2018, autoritățile energetice germane, austriece și poloneze au aprobat lansarea proiectului care servește conectarea piețelor maghiar-ceh-slovaco-române (4M) la piețele vest-europene deja interconectate. În planul acord s-au dezvoltat anumite programe energetice, proiecte de gaze naturale cu implicare maghiară , după cum urmează:

– Interconectarea dintre Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria cu armăturile interne aferente, inclusiv unul sau mai multe dintre următoarele grupuri PCI:
– Creșterea capacităților de transmisie a interconectării Slovacia-Ungaria (Szada-Balassagyarmat);
– interconexiunea Ungaria – Slovenia (Nagykanizsa – Tornyiszentmiklós (HU) – Lendava (SI) – Kidričevo);
– Pe coridorul cu flux invers al Bulgariei-România-Ungaria-Austria – creșterea treptată a capacității (cunoscută în prezent sub denumirea de „ROHUAT / BRUA” proiect), care urmărește să permită transmisia de 1,75 miliarde m3 / an și 4,4 miliarde m3 / an natural gazul în faza 1 și respectiv faza 2 și exploatarea de noi resurse în Marea Neagră;

Planul ungurilor și al austriecilor care împiedică țara noastră să fie independentă energetic

Cu toate acestea Ungaria şi Austria, spun specialiștii în domeniul energetic, ar fi făcut front comun împotriva gazoductului BRUA. Specialiștii au observat că cele două guverne nu au rezervat nici măcar un metru cub de gaze care ar urma să fie transportat prin această conductă.

Acest lucru a stârnit ample reacţii din partea angajaţilor din domeniul gazelor naturale, criticând miercuri, 5 august, opiniile potrivit cărora proiectul BRUA ar fi lipsit de utilitate, avertizând că „desconsiderarea proiectului BRUA înseamnă nesocotirea muncii” lor.

Cu toate aceste informații specilaștii spun că pe piața energiei electrice capacitățile limitate transfrontaliere micșorează importurile de electricitate mai ieftină din Austria și Slovacia. Diferențele de preț pozitive și negative alternează la celelalte puncte de frontieră.

Deși prețurile cu ridicata ale energiei electrice au scăzut cu 16,3% între 2013 și 2016 în Ungaria, în 2016 prețul anual cu ridicata al energiei electrice în Ungaria (35,4 EUR / MWh) a fost în continuare semnificativ mai mare decât în țările vecine, în comparație cu prețul en-gros mediu în alte țări în 2016: 29,2 EUR / MWh în Austria, 31,5 EUR / MWh în Slovacia, 33,2 EUR / MWh în România și 36,6 EUR / MWh în Slovenia. Această diferență este atribuită faptului că importurile de surse mai ieftine sunt limitate datorită capacităților transfrontaliere limitate.

Totuși Ungaria operează un sistem de transmisie de gaze naturale bine dezvoltat și adecvat integrat și capacități de stocare subterane de gaze care depășesc semnificativ capacitățile necesare pentru garantarea securității aprovizionării, de aceea este chiar în situația de a îndeplini un rol regional în securitatea aprovizionării.

Rețeaua de gaze maghiare este conectată la toate țările vecine, cu excepția Sloveniei. Cu toate acestea, nu toate conductele funcționează cu fluxuri inverse; transmisia din România și Croația în Ungaria este permisă de sistem numai în cantități minime sau deloc.

Cu toate că Ungaria operează puncte de interconectare cu o capacitate de curgere inversă cu România, Croația și Slovacia între statele membre., îi este acordată o scutire pentru o perioadă nedeterminată în raport cu punctul transfrontalier maghiar-austriac, prin proiectul „Proiecții ale cerințelor de extindere a rețelei cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)”

Proiecția până în 2040 conține o serie de incertitudini, prin urmare nu este posibilă definirea specifică a cerințelor de extindere a rețelei. Se poate presupune în mod realist că cererea consumatorilor nu va crește semnificativ până la sfârșitul perioadei proiectate, doar se estimează că consumul net de energie electrică va crește într-un ritm mai echilibrat și în scădere.