România, ameninţată cu războiul de către Rusia. Ce trebuie să facem pentru a evita conflictul

Un eventual conflict militar în care ar fi atrasă Transnistria, va atrage și Republica Moldova, ca teritoriu vecin, și inevitabil și România, stat membru NATO. În această situație, Rusia ar fi nevoită să intervină, lucru care ar duce la un război mondial, a declarat așa-zisul lider al republicii separatiste, Vadim Krasnoselski.

Declarațiile lui Vadim Krasnoselski implică România, ameninţată cu războiul de către Rusia

Tensiunile din zonă au amplificat și declarațiile liderilor politici, atât din Rusia, precum și din republica transnistreană, încă nerecunoscută la nivel internațional. De altfel, liderul acesteia, Vadim Krasnoselski, implică România, ameninţată cu războiul de către Rusia.

„Sunt profund convins că prin Transnistria este o cale directă către război mondial. Acestea pot fi afirmații puternice, dar totuși adevărate”, a spus Krasnoselski, în cadrul unei întâlnirii cu așa-zișii deputați din regiunea Grigoriopol, citat de TV PMR.

Vezi și: Rusia, lovitură dură pentru Republica Moldova. Cum s-a răzbunat Vladimir Putin pe Maia Sandu

Avertizările lui Vadim Krasnoselski vin și pe fondul declarațiilor lui Serghei Lavrov, acesta spunând că Rusia este responsabilă cu protecția celor peste 250.000 de ruși care trăiesc pe teritoriul republicii Transnistria.

„Dacă Republica Moldova se va implica, atunci România, care face parte din NATO, se va implica, iar dacă România se va implica, atunci Rusia se va implica.

Modalitatea și utilizarea armamentului sunt deja o problemă deschisă. Dacă lucrurile vor escalada până la un conflict global, atunci mijloacele utilizate nu vor fi limitate”, mai spune Vadim Krasnoselski.

Ucraina a înăsprit controlul la frontiera cu Transnistria și a început verificări amănunțite ale fluxului de intrare și ieșire a bunurilor și persoanelor din regiune. Fapt care, în mod evident, a limitat opțiunile logistice ale economiei Transnistriei, făcând-o dependentă, din această perspectivă, de malul drept al Nistrului, Republica Moldova, o opțiune nu prea bună pentru autoritățile transnistrene.

Lavrov acuză Moldova și Ucraina de „degradarea” situației din Transnistria

Guvernul moldovean, „condus de președinta Maia Sandu” este responsabil pentru „degradarea” situației din Transnistria, a declarat Lavrov, adăugând că președinta este „vădit antirusă, antitransnistreană”.

Lavrov a vorbit și despre contingentul rus de „menținere a păcii” staționat de aproximativ 30 de ani pe teritoriul separatist al Republicii Moldova.

„Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părțile”, a mai spus Lavrov, adăugând că, în viziunea Rusiei, mandatul își menține pe deplin actualitatea.

Ministrul rus de Externe nu a evitat nici să acuze Ucraina că încearcă să se amestece în situația complicată din Transnistria, acuzând că partea ucraineană este pregătită inclusiv să „utilizeze forța”.

„Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri «5+2»”, a declarat Lavrov.

SUA afirmă că nu există niciun indiciu de amenințare militară directă la adresa României

Statele Unite nu au „niciun indiciu” privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova sau a României în acest moment, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, după ce Ucraina a declarat pe 10 februarie a.c. că două rachete de croazieră rusești au intrat în spațiul aerian al celor două țări.

Vezi și: România şi Republica Moldova sunt în pericol? Avertismentul trimis de un important preşedinte european: „Conflictul poate ajunge şi aici”

„Menținem un contact și o comunicare strânsă cu partenerii noștri moldoveni și aliații noștri români.”, declara Vedant Patel, reamintind că România este o țară NATO. Ministerul de externe a negat categoric raportul de pe 10 februarie, conform căreia cele două rachete ar fi intrat în spațiul aerian românesc.

La acel moment, ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu, declara că rachetele de croazieră rusești s-au apropiat la mai puțin de 35 km de granița de nord-est a țării, dar nu au încălcat teritoriul acesteia, iar două avioane MiG-21 care efectuau un zbor de antrenament au fost deviate pentru a monitoriza zona.