Rețeta originală de mici, veche de 100 de ani. Ingredientul surpriză care face toată diferența
Micii sunt unul dintre preparatele pentru care țara noastră este celebră. Deși toată lumea în consumă, puțini sunt cei care știu cum se prepară corect, ca pe vremuri, și ce conțin, de fapt, aceștia. Se folosește un ingredient special, care le dă un gust special și face diferența.
Cea mai bună rețetă de mici
Chiar dacă micii sunt o gustare la mare căutare, puțini cunosc cu adevărat rețeta lor originală. Iată cum poți să prepari mici după rețeta originală, veche de peste 100 de ani, dar și unde poți să-i găsești pe cei mai delicioși.
Potrivit relatărilor scriitorului Constantin Bacalbaşa din cartea „Bucureştii de altădată”, se spune că mititeii au fost inventați în restaurantul „La idee”, în momentul în care proprietarul, ajuns în lipsă de mațe de oaie pentru cârnați, a decis să pună direct carnea pe grătar.
Totuși, bucătarul de la Carul cu Bere, localul vecin, povestea cu totul altceva în jurul anilor 1920. Conform unei scrisori în care dezvăluia reteta secretă a mititeilor unui apropiat, el susținea că aceștia au origini în Balcani, mai precis din Serbia. Conținutul acestei scrisori este păstrat la Biblioteca Academiei din Capitală.
Cei care doresc să reproducă gustul autentic al mititeilor trebuie să țină cont că acesta diferă semnificativ față de variantele moderne și comerciale, fiind mult mai aromat.
Pasul inițial implică alegerea cărnii de vită, preferabil de la gât, fără înlăturarea grăsimii, și trecerea acesteia de două ori prin mașina de tocat, pentru a fi mărunțită cât mai uniform. În cazul în care carnea este prea slabă, se poate adăuga puțină grăsime de vită sau chiar de oaie, în cantități de aproximativ 100 până la 150 de grame la fiecare kilogram de carne.
Este esențial să nu se folosească slănină, costiță sau carne de porc, deoarece acestea pot strica gustul și aroma minunate ale mititeilor. Urmează ca oasele și măduva să fie puse la fiert, utilizând aproximativ 500 de grame de oase la fiecare kilogram de carne.
Cum se fac corect micii
Pentru fiecare kilogram de carne, se adaugă mirodenii și condimente în cantități corespunzătoare:
- 8 grame de piper proaspăt pisat mărunt
- 12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt
- 4 grame de enibahar pisat mărunt
- 2 grame de coriandru pisat mărunt
- 2 grame de chimion turcesc pisat mărunt
- 1 gram de anis stelat pisat mărunt
- 8 grame de bicarbonat de sodiu
- 1 linguriţă de zeamă de lămâie
- 1 lingură de untdelemn
- 1 căpăţână bună de usturoi aromat şi nu din cel iute.
La cantități mai mari de cinci kilograme, pentru fiecare alte cinci kilograme de carne se adaugă o măsură suplimentară din mirodeniile menționate. Carnea este frământată într-un vas corespunzător timp de aproximativ o oră, începând cu adăugarea bicarbonatului de sodiu, care este stins cu zeamă de lămâie.
Jumătate din zeama de oase și toate celelalte condimente, cu excepția usturoiului, sunt adăugate treptat, uniform și în cantități mici, amestecul fiind acoperit și lăsat la congelator pentru o zi și o noapte.
După aceasta, este scos și lăsat la dezghețat câteva ore, după care se mai frământă încă o dată cu restul de zeamă de oase timp de jumătate de oră. Se prepară un mujdei de usturoi cu apă călduță, dintr-o căpățână de usturoi pentru fiecare kilogram de carne, care este lăsat să tragă timp de jumătate de oră.
Cum se frig, de fapt, micii
Apoi, mujdeiul de usturoi este stors printr-un tifon, se adaugă sucul obținut și se mai frământă odată amestecul timp de un sfert de oră. Apoi, este pus din nou la congelator până a doua zi.
Cu trei ore înainte de a fi prăjiți și serviți, amestecul este scos din congelator pentru a se încălzi și a se înmuia; după aceste trei ore sau când amestecul a fost pregătit, se formează mititeii, având dimensiuni aproximativ de un deget lungime și două degete grosime, aceștia fiind unși cu untdelemn pe toate părțile și la capete și lăsați să stea la zvântat timp de o oră.
Sunt prăjiți pe un grătar fierbinte de lemn sau cărbune, unși din când în când cu mujdei pentru a obține o crustă aurie uniformă. Mititeii sunt întorși de trei ori în timpul prăjirii.
La finalizarea prăjirii, mititeii vor scădea ușor în volum, de unde și denumirea lor, „mici”. Este important ca aceștia să nu fie lăsați să se pătrundă complet pentru a nu pierde sucul și savoarea condimentelor. Dacă sunt prăjiți la un foc prea mic, mititeii se vor usca și devin seci.