Refuzi încorporarea în caz de război? Ce se va întâmpla cu tine apoi

Ce spune legislația în vigoare dacă o persoană refuză încorporarea în caz de război? Legea prevede pedepse dure pentru cei care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară, dar sunt necesare etape pe care președintele României trebuie să le decidă. Totuși, ce spune Codul Penal dacă refuzi încorporarea în caz de război?

Ce pedeapsă primește persoana care refuză încorporarea în caz de război

Articolul din Codul Penal spune că este infracțiune ca o persoană să refuze să fie încorporată în armată, dacă autoritățile solicită acest lucru, în caz de război. Fapta este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

A BĂUT până nu a mai știut de ea! Vedeta din România a fost dusă acasă pe brațe FOTO

Bomba momentului! Ion Iliescu, 'încătușat' de autorități! NU mai are scăpare...

WOW! Carmen Iohannis i-a ȘOCAT pe toți! Cum a apărut în public: s-a văzut...

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată în articolul 432 din Codul Penal.

Care e condiția de aplicare a articolului din Codul Penal

Condiția de aplicare a articolului este să fie stare de război sau de asediu. Momentan, în România este instituităstarea de urgență prin decret prezidențial dat la 16 martie 2020 de către Klaus Iohannis, pe motive sanitare – pandemia de covid.

Șeful statului a instituit starea de urgență  „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Conform ordonanței de urgență a Guvernului din 1999, starea de asediu sau de urgență se instituie de președintele României prin decret, care trebuie să fie semnată de prim-ministru și publicat în Monitorul Oficial.

Situația unui război a fost discutată și adusă în discuția publică după izbucnirea crizei din Ucraina și posibilitatea unui atac al Rusiei, care se va lăsa cu un răspuns al NATO.