Rasismul și segregarea din Transilvania, detaliate de un ungur: cum a intervenit Ungaria

de: Puiu Alexandru
19 02. 2020

Cei mai mulți români se plâng de modul în care sunt tratați în Harghita și Covasna, dar uită dificultățile cu care se confruntă maghiarii din Transilvania.

Este foarte ușor să te plângi când mergi în Sfântu` Gheorghe de faptul că o vânzătoare nu știe limba română. Se pare însă că atitudinea maghiarilor din Transilvania și lipsa cunoștințelor de română sunt alimentate de oficialii guvernamentali români. Problema pleacă de la promisiuni nerespectate și manifestări acute de discriminare. În final, statul român alimentează segregarea minorității.

Mai multe detalii pe marginea acestei situații nu foarte evidente au fost oferite de Asztalos Csaba, într-un interviu acordat celor de la Europa Liberă. Ca referință, Csaab este șeful Consiliului Național pentru Combaterea discriminării. Dincolo de meseria pe care o face în fiecare zi, are niște viziuni foarte clare legate de lucrurile care merg prost în Transilvania, iar vinovatul este unul singur, statul român.

În loc să facă oficialii români asta, de foarte multe timp, Ungaria ”construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”, a spus Csaba despre Transilvania.

„Am cerut o universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media. Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment.

Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate. Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”, a spus Asztalos Csaba pentru Europa Liberă.

În același interviu pe care îl găsești integral aici, oficialul de la CNCD a adus câteva argumente importante pentru a trece mai departe, pentru a se vedea un progres. În mod suprinzător, cunoștinele de limba română ale localnicilor reprezintă o parte din soluție.

„Studiile în piața muncii arată că avem o discriminare destul de importantă, 15-20 la sută salarii mai mici pentru maghiari, pentru că nu vorbesc limba română. Și, din nou, revenim la autosegregare, caută locuri de muncă la firme unde se vorbește în interior limba maghiară, tocmai pentru a nu fi expuși, deseori, hărțuirii. Și atunci, ce face statul român? Menține de 30 de ani același sistem de predare a limbii române, care e falimentar, merge pe vechea abordare, trebuie să cunoști limba română, altfel nu ești loial statului român. Da, este important să înveți limba română, este o obligație cetățenească s-o înveți, dar tu, stat român, răspunzi de acest lucru. Dar atunci generează o politică publică prin care poți să atingi acest scop. Altfel, avem din nou izolare și segregare”, a mai declarat Asztalos Csaba pentru Europa Liberă.