Prima măsură pe care o ia ministrul Educației, după rezultatele slabe de la PISA. Elevii se vor bucura

de: Ștefan R. Apostol
04 12. 2019

Reforma în educație este una imperioasă și necesară, având în vedere dezastrul existent în România din acest punct de vedere. Actualul Ministru al Educației și Cercetării, Monica Anisie anunță schimbări, dar oare aceste schimbări sunt suficiente?

Prima măsură pe care o ia ministrul Educației, după rezultatele slabe de la PISA.

De curând au fost date publicității Testele PISA, iar rezultatele acestora au fost mai mult decât îngrijorătoare. Inclusiv actualul Ministru al Educației și Cercetării a avut reacții și a tras un semnal de alarmă asupra acestei situații. Marți, pe 3 decembrie 2019, Monica Anisie, Ministrul Educației și Cercetării, a făcut câteva declarații de presă pe tema rezultatelor de la testele PISA, anunțând modificări în ceea ce privesc orele la clasă:

„Răspund în calitate de profesor de limba română, nu în calitate de ministru: nu am fost adepta niciodată a memorării comentariilor, ci întotdeauna mi-am dorit ca elevii mei să-şi dezvolte gândirea critică, ei să realizeze acele comentarii de text, eu nici măcar nu le spun comentarii, pentru că vorbim despre o interpretare a unui text literar. (..) Acum vă răspund în calitate de ministru, voi solicita colegilor mei să înceteze să le mai ceară copiilor să memoreze acele comentarii, dar răspunsul colegilor profesori de limba română va fi că trebuie să înveţe pentru examenul de Bacalaureat sau pentru Evaluarea Naţională nişte comentarii. Nu, pentru Evaluarea Naţională chiar nu trebuie să înveţe nişte comentarii, ci trebuie să realizeze pe un text la prima vedere o compunere şi rolul profesorului la clasă este acela de a crea competenţa de a dezvolta o idee pe un text la prima vedere, iar, în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat, la subiectul al III-lea avem un reper important pe care trebuie să-l dezvolte şi anume particularităţile de construcţie ale unui text. Ceea ce ne spune, de fapt, şi rezultatul de la testarea PISA pe lectură putem aplica şi pentru ceea ce se întâmplă în sistem astăzi la limba şi literatura română, dar poate ne trage şi un semnal de alarmă acest rezultat pentru construcţia subiectelor pentru evaluările naţionale. (…) Poate pentru anul viitor ne gândim mai mult la modul în care construim subiectele şi ce competenţă urmăreşte să dezvolte copilului”, a explicat Anisie.

Vorbim totuși de Legea Educației și de modul în care profesorii ar trebui să-și organizeze orele la clasă, ba mai mult, vorbim de modul în care predarea și acumularea de cunoștințe a elevilor trebuie gestionată. Aceste modificări, neconcludente (?), ar putea rezolva una din problemele din educația românească dar nu este suficient.

Elevii se vor bucura

Ceea ce putem spune este că, într-adevăr elevii s-ar putea bucura de această decizie, dacă și când va veni, asta însemnând mai puțină materie de reținut, aici ținând cont de faptul că Ministrul Educației și Cercetării s-a referit la orele de Limba și literatura Română.

Prima măsură pe care o ia ministrul Educației, după rezultatele slabe de la PISA

Ce sunt testele PISA?

PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante.  Iniţialele  PISA reprezintă Programme for International Student Assessment (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor), iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Există cinci cicluri de testare deja administrate la nivel internaţional, cu finalizare în anii: 2000, 2003, 2006, 2009 și 2012.

Ce se testează?

Testările PISA sunt destinate copiilor de 15 ani și  acoperă trei domenii principale: citire/lectură, matematică și ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, ilustrând modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului) vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie şi a opiniei publice. Aceste domenii sunt investigate în termenii stăpânirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia permanentă, pentru piaţa muncii etc. și nu din perspectiva stăpânirii curriculei şcolare. Evaluarea competenţelor trans-curriculare este o parte integrată a PISA.

Importanța testelor PISA în România

România participă, începând cu anul 2001, la acest program iniţiat de OECD. Începând din 2000, s-a implementat în încă 11 ţări. România a luat parte în Proiectul internaţional PISA începând cu luna septembrie 2000. În cadrul celei  de-a doua etape de testare, din februarie 2002  au fost testaţi aproximativ 5000 de elevi. La testările PISA din 2012, România a înregistrat o medie de 445 de puncte, situându-se sub media OECD de 494 și pe locul 45 din 65 de țări participante.