Parcul Cișmigiu, refăcut de Gabriela Firea cu 10 milioane de euro. Când încep lucrările

de: Claudiu Surmei
30 07. 2019

Primăria Capitalei vrea să refacă Parcul Cișmigiu, suma necesară pentru această investiție fiind de 10 milioane de euro. Proiectul de hotărâre va intra, miercuri, pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Lucrările de reabilitare peisagistică ar urma să dureze 3 ani.

Parcul Cișmigiu, refăcut cu 10 milioane de euro

Dacă proiectul va fi aprobat de către CGMB, Parcul Cișmigiu din Capitală va fi refăcut, iar investiția se va ridica la 46 de milioane de lei, adică 10 milioane de euro. Proiectul prevede următoarele obiective:

„Refuncţionalizarea modului de utilizare al parcului cu prezervarea şi punerea în valoare a compoziţiilor de mare calitate ale parcului cum ar fi: ansamblul Cetăţii, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirlor, Rondului Roman cu terasele de meditaţie (…) Revitalizarea peisageră a parcului prin aplicarea unor măsuri eficiente şi ştiinţifice de înlocuiri, toaletări, plantări, cu punerea în valoare reciprocă atât a vegetaţiei cât şi a ansamblurilor construite şi a oglinzii de apă, element definitoriu al parcului Cişmigiu.” – proiect de hotărâre.

Proiectul nu prevede data la care ar urma să fie demarate lucrările de refacere a Parcului Cișmigiu, ci doar faptul că întreaga operațiune va dura 3 ani.

Parcul Cișmigiu

Grădina Cișmigiu are o suprafață de aproximativ 16 hectare și este cea mai veche grădină publică din București, fiind așezată în centrul orașului. Este mărginită de Bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. Este amenajată în genul parcurilor engleze și clasată pe lista monumentelor istorice din București.

Pe una dintre aleile parcului se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii sunt bustul Maica Smara, Gheorghe Panu și Izvorul Sissi Stefanidi. În Grădina Cișmigiului există un loc special, La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al Dâmboviței.