Oraşul în care toţi oamenii locuiesc într-o clădire. Cum este posibil aşa ceva
Știai că există un oraș în care toți locuitorii locuiesc într-o singură clădire imensă? Locul atrage numeroși turiști curioși, care nu pot înțelege cum este posibil așa ceva. De la geam, oamenii văd munți pitorești sau capre negre, fiecare locuință având un binoclu. Blocul cu 14 etaje seamănă cu un hotel vechi, dar ce are în interior este de-a dreptul impresionant.
Oraşul cu o singură clădire imensă. Toți locuitorii stau aici
Whittier (Alaska) este un oraș „somnoros” din partea de vest a Prince William Sound, ascuns între munți pitorești. Așezarea este inedită, pentru că toți locuitorii stau într-un singur bloc cu 14 etaje. Clădirea numită Begich Towers – o fostă cazarmă a armatei, seamănă cu un hotel vechi, de aceea, oamenii au tot ce le trebuie sub un singur acoperiș.
„Există o spălătorie, o mică piață”, spune o localnică. De asemenea, un magazin, inclusiv o clinică medicală. Nu este un spital, dar se pot descurca cu boli minore. Există chiar și o biserică la subsol.
Whittier din Alaska este special și inedit
O rezidentă din Whittier, June Miller, deține o pensiune cu mic dejun la ultimele două etaje ale clădirii. Bătrâna se mândrește că are la închiriat cele mai frumoase și mai bune apartamente.
„Ea a echipat toate camerele de cazare cu binoclu…Majoritatea oamenilor de aici par să aibă un astfel de dispozitiv”, a explicat un martor. „Mulți oameni îl țin pentru a urmări balenele și caprele de munte care pasc și lucruri de genul acesta”, a continuat localnicul.
Comunitate sub un singur acoperiș
Erika Thompson, o profesoară care locuiește în Begich Towers, spune că viața este destul de normală în Whittier.
„Pentru mine este doar acasă”, spune ea. „În cea mai mare parte, cunoști pe toată lumea. Este o comunitate sub un singur acoperiș. Avem tot ce ne trebuie”, punctează femeia.
Tunel din Al Doilea Război Mondial, folosit în prezent
Thompson predă la școală chiar în spatele clădirii, conectată printr-un tunel subteran. În trecut, singura modalitate de a ajunge la Whittier în plină iarnă era cu barca, când vremea o permitea, sau cu trenul. Asta până acum 15 ani, când Alaska a transformat un tunel feroviar din cel de-Al Doilea Război Mondial într-un loc pentru mașini.
Șofatul prin tunelul cu o singură bandă poate fi sufocant, dar nu pentru locuitorii lui Whittier, care își aranjează viața după programul lui – autoturismele pot traversa doar o dată pe oră în oricare direcție. Dacă lumea vrea să revină acasă după ora 22:30, nu mai are noroc. O vedere comună la intrarea în oraș este a oamenilor care au ratat ultima trecere, dormind în mașinile lor. Mulți rezidenți dețin tricouri pe care scrie „POW”. Adică prizonierul lui Whittier.
Doar aproximativ 220 de oameni trăiesc în Whittier pe tot parcursul anului, lucrând în turism și la calea ferată de stat. Deși sunt izolați de restul lumii, ei spun că „toți suntem o familie aici”.