Oraşul din nord-estul României dispărut în negura timpului. Fălciu, una dintre cele mai vechi aşezări, un loc de o mare importanţă

Era una dintre cele mai vechi așezări din regiune, fiind atestată prima dată când Cronica călugărilor Mânăstirii Putna, izvor ce cuprinde informații din perioada 1466-1566. De-a lungul timpului, și-a pierdut caracteristicile importante. Ce reprezenta orașul Fălciu, de pe malul drept al râului Prut. Foto

Scurtă istorie a fostului Ținut Fălciu

Poate că Fălciu sau Ținutul Fălciului nu-ți mai spune nimic astăzi. Pe vremuri însă, vechea așezare era importantă pentru români datorită mai multor caracteristici pe care le prezenta. Înainte de a vorbi despre ele însă, să facem o scurtă istorie a orașului din nord-estul țării, dispărut în negura timpului.

Rădăcinile Fălciului se întind adânc în istorie, ele fiind atestate prin descoperiri arheologice care susțin prezența umană din epoci străvechi. Orașul a fost amintit prima dată în Cronica călugărilor Mânăstirii Putna, alcătuită în intervalul de ani 1466-1566.

În cronica menționată, se spune că existau 24 de ținuturi importante, printre care și așa-numitul Ținutul Fălciului, cu capitala în „târgul Fălciului”, reședință ce a fost mutată mai târziu la Huși. Așadar, Fălciu a fost și târg, și oraș. În perioada interbelică, a fost sediul plășii Fălciu, a județului omonim, județul Fălciu.

Cum a dispărul orașul de pe harta țării

Orașul Fălciu, astăzi dispărut aproape complet de pe hartă, se află la granița româno-moldavă, pe malul drept al râului Prut. De cealaltă parte a râului se află satul Stoianovca din Republica Moldova. La recensământul din 1860, aici locuiau 1.630 de oameni.

Fălciu face parte din județul Vaslui, regiunea Moldova din România. Este considerat unul dintre orașele ce urmează să dispară totalmente de pe hartă, din cauza lipsei de îngrijire a unității administrativ-teritorială și a interesului acordat de autoritățile locale în zonă.

Personalitățile născute la Fălciu, județul Vaslui

Pe vremuri, în Fălciu s-a născut medicul și profesorul de igienă Paul Prutenu (15 ianuarie 1908 – 16 decembrie 1966). Acesta preda la Facultatea de Medicină din Iași, unde a activat și ca cercetător în domeniile sănătății publice, organizării sanitare și istoriei medicinei.

Tot aici a venit pe lume și unicul învățător și director al școlii din Rânzești între 1903-1933, Ion Donca (1876 – 1939). Până în 1925, școala amintită a funcționat gratuit chiar în locuința intelectualului. Nu s-a implicat doar în învățământ, el fiind și cel care a înființat obștea de arendare „Basarabia”.

După înființarea organizației amintite, Ion Donca a pus și bazele Băncii Populare „Bârzica”. În 1913 a participat la războiul din Bulgaria, iar din august 1916 a luptat ca sublocotenent în Primul Război Mondial. A fost decorat cu trei distincții pentru meritele sale onorabile.

Unica fabrică de zahăr din județ, lichidată din cauza datoriilor; ultimul tren a circulat în 2013

Fălciu a avut o importanţă strategică, militară şi comercială deosebită. În perioada medievală, teritoriul a fost martor la evenimente istorice semnificative, inclusiv lupte și invazii, datorită poziției sale. De-a lungul secolelor, a fost un centru agricol special, unde tradițiile locale se păstrau cu atenție.

Tot aici exista, cândva, și fabrica de zahăr SC Pyretus SA Fălciu. Era singurul producător de zahăr din județul Vaslui, închis la sfârșitul lunii ianuarie 1998, din cauza datoriilor mari către stat și bănci. În ciuda unor interese arătate de un investitor neamț pentru reconsolidarea fabricii, dificultățile financiare au condus la lichidarea judiciară a SC Pyretus SA Fălciu.

La Fălciu exista și o gară ce, în 1989, prezenta cinci perechi de trenuri. Dintre acestea, în anul 2005 mai rămăseseră doar două. Ultimele trenuri de persoane au circulat în zonă în anul 2013.