Oaza de liniște din București, unde era adesea văzut Tudor Arghezi. Lăcașul a fost închis de Alexandru Ioan Cuza și are o istorie impresionantă

Într-un oraș sufocat de trafic, aglomerație și haos, există și câteva colțuri ce ne ajută să evadăm parcă în altă lume. O astfel de oază de liniște din București era sanctuar pentru unul dintre cei mai apreciați poeți ai țării. Aici era adesea văzut Tudor Arghezi. Lăcașul are o istorie impresionantă, a fost chiar închis de Alexandru Ioan Cuza.

O clădire cu o istorie fascinantă

Capitala este un oraș al misterelor, o plimbare pe vechile sale străduțe ne poate duce în trecut, clădirile pe lângă care trecem au o istorie fascinantă. Un exemplu perfect este un colț ce poate fi numit, fără doar și poate, o oază de liniște, un loc în care putem să uităm de trafic, aglomerație, probleme și necazuri.

Este vorba despre Schitul Darvari, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de rugăciune din Capitală. A fost ctitorit de Mihai Darvari și soția sa Elena, „în zilele Măriei Sale Domnului Alexandru Ghica-Voievod, în 1834 August 10”, așa cum menționează pisania de la intrare.

Schitul a fost închis în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

La început, a fost mică biserică din lemn, simplă, fără turlă, ce avea hramul „Învierea lui Lazăr”. Schitul Davari are o poveste impresionantă.

Lăcașul a fost închis în perioada secularizării, după legea adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În 1865, monahiile de la Darvari au fost trimise la mănăstirile Pasărea și Ciorogârla.

Te-ar putea interesa și: Clădirea în care a locuit Maria Tănase, o bijuterie a Bucureştiului. Ai trecut de multe ori pe lângă ea fără să ridici privirea! E aproape toată acoperită de iederă

Oaza de liniște vizitată adesea de Tudor Arghezi

Viața monahală a schitului a fost reînviată în 1870 de călugării athoniți de la Schitul Prodromul. În acea perioadă, acolo se țineau nu doar slujbe, dar fuseseră deschise și o mică editură misionară şi o fabrică de lumânări pentru nevoile proprii.

Cu timpul, locul a devenit un colț de Rai de care se bucurau tot mai mulți bucureșteni, printre ei se număra și poetul Tudor Arghezi, care venea adesea pentru a cere un sfat duhovnicesc.

Adevărata perioadă de prosperitate și dezvoltare a Schitului Darvari a început după Revoluția din 1989. În 1992, biserica și toate clădirile din jur au fost declarate monument istoric. Patru ani mai târziu, s-a format acolo o nouă obște monahală.

Te-ar putea interesa și: Biserica unică din România unde este o pictură cu Fecioara Maria gravidă. Lăcașul de cult va fi reabilitat