Nicolae Ceaușescu pregătea un război cu Ungaria. Strategia care a schimbat tot, în 1989

Chiar la mai bine de trei decenii de la căderea comunismului încă mai planează întrebări legate de Revoluția din 1989. Jurnalistul maghiar Arpad Szoczi a lansat o carte în care, printre altele, este detaliată ipoteza că țara noastră era pregătită de un război cu Ungaria, înainte de evenimentele din 1989.

Nicolae Ceaușescu pregătea un război cu Ungaria

Astfel, după ani întregi de investigații prin arhivele securității române și ungare, Szoczi susține că a descoperit informații care nu au au fost făcute publice niciodată și se pare că Ceaușescu ar fi ordonat forțelor armate să aibă rachete pregătite, așa încât să poată riposta în cazul unui atac din partea Ungariei, în contextul în care la Budapesta existau îngrijorări legate de comunitatea maghiară din România.

Informația că România era pregătită de război cu Ungaria înainte de Revoluția din 1989 a fost confirmată și de către premierul maghiar de la acea vreme, Miklos Nemeth, indică jurnalistul, adăugând că România ar fi cumpărat șapte rachete fabricate în China, pe care le-ar fi îndreptat către centrala nucleară Paks din Ungaria.

Ceaușescu a devenit un personaj incomod

Despre tensiunile existente între România și Ungaria înainte de Revoluția din 1989 a vorbit și istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican, care a lămurit cum a reușit Nicolae Ceaușescu să devină un personaj incomod pentru liderii din regiune.

„Pot să va spun cu precizie ce se întâmplă atunci. Între România și Ungaria existau tensiuni alimentate de virajul progresiv, în a două jumătate a anilor ’80, atât al Ungariei, cât și al României, către naționalism, un naționalism xenofob. A coincis această mișcarea cu venirea lui Gorbaciov la putere, care, pentru ruși, a însemnat reforma, dar pentru țările satelit a însemnat o deschidere a cutiei Pandorei.

Ceaușescu a încercat să se legitimeze prin ultranaționalist, au apărut o serie de cărți anti-maghiare, s-au reluat iarăși poveștile despre masacrele de la 1848 ale magnaților contra țăranilor din Transilvania, apoi s-a reluat povestea cu hortismul și cu uciderile care s-au petrecut atunci printre români.

Istoricii au reluat aceste povești, la comandă Partidului, nimic nu mișcă fără partid, însă cu toții eram în ceea ce se chemă lagărul socialist, adică eram membri ai CAR, ai organismului economic internațional din est, care a căzut odată cu Pactul de la Varșovia, însă abia după revoluțiile răsăritene”, a spus Ovidiu Pecican, pentru Ziare.com.

De asemenea, istoricul a lămurit și că relațiile dintre Nicolae Ceaușescu și liderii mondiali au avut de suferit când dictatorul a jucat prea mult ”cartea patriotismului”. Aceștia din urmă și-au dat seama că președintele român nu mai era un om al dialogului.

„Nimeni nu mișcă în front, de fapt, toate erau lucrături prin care se legitimau anumiți lideri, cum era cazul lui Ceaușescu atunci, care jucă cartea patriotismului în timp ce lasă poporul român să moară de foame în întuneric și frig. Pentru că el dorea să plătească datoria externă, a și plătit-o de altfel, știți cu ce preț, că noi l-am îndurat, și pentru că interesele sale ideologice primau asupra celorlalte. Din acest motiv, din cauza naționalismului lui Ceaușescu, s-a și stricat treabă între el și Gorbaciov, Gorbaciov venind să pledeze pentru o deshidere la București.

A văzut că nu are cu cine și, până la urmă, a consimțit, iar dispariția lui (Ceaușescu-n.red.) de pe scenă istoriei, așa cum a dispărut, se datorează și acestei clare înțelegeri a lui Gorbaciov, a americanilor și a vestului Europei că Ceaușescu nu mai este un om de dialog. El, care mediase între americani, francezi și chinezi, între anii 1968-1970, era un cu totul alt Ceaușescu”, a mai detaliat istoricul.

Ce tensiuni erau între Ungaria si Romania înainte de ’89

Toate aceste fapte au fost motive pentru adâncirea tensiunilor dintre Ungaria și România, însă de aici și până la izbucnirea unui război este cale lungă, mai susține Pecican, care pune nașterea acestor teorii conspiraționiste pe seama încercării de manipulare a Securității române.

„Datorită acestui fapt se poate spune că existau tensiuni între regimuri, nu între oameni, oamenii, dimpotrivă… tot Ardealul era plin de familii mixte, familii maghiare care aveau membri dincolo de hotare, nu există o asemenea poveste. Dar Securitatea avea tot interesul, la ordin de sus, să pompeze teoria asta isterizanta a faptului că noi o să fim atacați.

Cât de ridicol era va puteți da seamă, pentru că Ungaria câte milioane de locuitori avea? Opt milioane. Iar noi câte aveam? Aveam 21 de milioane atunci. Deci nu se punea problemă, cum nu se pune nici acum. Însă, așa cum spuneți, interese pentru teoria conspirației existau. Încă le vedem, după 25 de ani. La fiecare rundă de alegeri se ascut antagonismele, iarăși maghiarii trădează, iarăși secuii își fac de cap”, a mai spus scriitorul.

Scriitorul a vorbit și despre situația actuală din Ungaria amintind despre protestele față de premierul Viktor Orban și față de regimul de la Budapesta.

„Deci interesul este să se arate că ‘nu este bine domnilor să-l schimbați pe Victoraș, care este patriot’-e substitutul lui Ceaușescu acum, acolo-‘pentru că, iată, el ne apăra de pericolele de la granita’. Românii privesc cu un ochi ostil Ungaria, așa este ideea, că niciodată nu dispar aceste tensiuni, ceea ce e o prostie.

Dispar foarte bine, suntem cu toții în Uniunea Europeană, suntem parteneri în construirea unei alte Europe, a unui spațiu de securitate. Credeți că mișcă cineva în felul asta? Nici vorba, mai ales acum, de când cu Ucraina. Dar Viktor Orban, care a mers pe mână lui Putin, spre deosebire de celelalte țări alte comunității europene, care au mers pe mână Occidentului, a lui Merkel și a lui Obama, sigur că are acum tot interesul să găsească ostilitate în împrejurimi. Asta e! Manipulare se cheamă”, a conchis Ovidiu Pecican, într-un interviu din anul 2014.

Cartea care a vorbit despre posibilitatea izbucnirii unui conflict armat între România și Ungaria înainte de Revoluție se numește „Timisoara – Adevarata poveste din spatele Revolutiei Romane”. Volumul a aparut inițial în limbile maghiară și engleză.