Nelu Tătaru, despre revenirea României la starea de urgență: „Transmiterea comunitară va crește în următoarea perioadă”

Ministrul Sănătății a explicat duminică seară evoluția epidemiei, din februarie până în prezent, ajungând la concluzia că situația numărului de cazuri zilnice este foarte asemănătoare. Potrivit acestuia, cele trei valuri de relaxare și nerespectarea regulilor au contribuit foarte mult la situația actuală.

Când a apărut primul caz de COVID-19 în România

Pandemia de COVID-19 a început pe data de 26 februarie, atunci când se descoperea primul caz. Ulterior, numărul cazurilor creștea rapid, ajungând astăzi la un număr total de 28.973, dintre care, 20.026 sunt vindecați.

„Pe 26 februarie aveam primul caz de infecție coronavirus. Eram în scenariul 1, până la 25 de cazuri. Am intrat în scenariul 2: 26-100 de cazuri, scenariul 3: 101-2.000 de cazuri, iar după 2.000 de cazuri – scenariul 4. Am atins un vârf , în jur de 12.000 de persoane infectate, în jurul datei de 29 aprilie.

A urmat un platou și o pantă descendentă, un început, în care am permis odată cu starea de alertă măsuri de relaxare, începând cu 15 mai, pe care le putem controla mai ușor, dar am mizat pe acest spirit civic și parteneriat cu operatorii economici și populația. Anterior gestionasaem sărbătorile pascale, 1 Mai, precum și celelalte două perioade de relaxare 1 iunie, 15 iunie”, a spus Tătaru.

Acesta menționează despre creșterea alarmantă din ultimele trei săpămâni, datorată în mare parte nerespectării regulilor în zonele turistice, în special. Din păcate, în acest moment România se confruntă cu o solicitare a spitalelor pe care cu greu se mai poate onora. Mai multe spitale dedicate noului coronavirus nu mai au paturi, iar pacienții sunt transferați dintr-o parte în alta.

„Suntem în momentul în care avem o creștere de trei săptămâni, avem suprasolicitări în anumite județe: spitalele din Capitală, Valea Prahovei, în ultima perioada avem județe care au atins cota de 1.000 de persoane infectate – Botoșani, Brașov, Galați, Iași, Vrancea”, a anunțat ministrul Sănătății, duminică seară, la „Jocuri de putere”, de la Realitatea PLUS.

Autoritățile recunosc că nu mai au arme de luptă

În urma deciziei CCR, în care izolarea la domiciliu și carantina nu mai sunt obligatorii, ministrul Sănătății se declară depășit de situație, astfel că puterea este în mâinile oamenilor care decid și pentru soarta semenilor. De asemenea, Tătaru vorbește de situația în care spitalele dedicate COVID-19 nu mai pot reveni la aptologia non-COVID-19, deoarece sunt pline.

„Evaluăm continuu primul val și ne adaptăm. (…) Nu mai avem instrumente care să-i oblige să rămână internați (după decizia CCR – n.red.), dar de nevoie ei pot rămâne. (…)

Noi am evaluat acest prim val, 14 zile și ne adaptăm, toate deciziile vor fi adaptate punctual la zone, o stare de alertă. Nu mai putem detașa personal medical, în starea de urgență o puteam face, în alertă mai puțin. A trebuit în ultimele zile să transferăm bolnavi, altă dată în starea de urgență detașăm personal medical in acel loc, nu s-a mai putut.

Acum trei săptămâni se discuta că și acele spitale suport COVID să le redăm înapoi patologiilor non-COVID. (…) De trei săptămâni nu știu câte spitale suport COVID mai pot cere să revină la patologie non-COVID în condițiile în care cazurile au crescut ca număr.

În momentul în care nu mai putem ține asimptomaticii în spital, nici cei cu simptome ușoare și medii care solicită externarea, vă dați seama că transmiterea comunitară e accentuată în acest moment. Mizăm doar pe un examen complet al unui medic curant, pe recomandările pe care le da, pe avizarea celui care pleacă, că odată angajat într-o anchetă epidemiologică care poate confirma că el este cauza altor infectări și intrarea sub incidența Codului penal. Sunt singurele arme pe care le mai avem ”, a explicat Nelu Tătaru.

În ce condiții s-ar putea institui starea de urgență

Nelu Tătaru a explicat că starea de urgență sau alertă s-ar putea decide în urma creșterii mari al numărului de cazuri, motiv care ar duce la supraaglomerarea secțiilor de Terapie Intensivă și ar pune în pericol viața tuturor. Ministrul Educației a menționat că instituirea stării de alertă vine la recomandarea INSP, iar cea de alertă la recomandarea CNSU. Decizia, în schimb, îi aparține președintelui României.

„Transmiterea comunitară va crește în următoarea perioadă. (…) Starea de urgență sau alertă se face după o creștere exponențială de cazuri de la o zi la altă și sufocăm unitățile UPU și sistemele de AȚI și n-avem timp să îi tratăm (…)
Astăzi avem 391 din 700-7000 de de teste, părerea me e că suntem tot acolo.

La AȚI avem 215, 288 a fost în aprilie, încă 19 decese i n24 de ore, nu cred că suntem departe 19 decese, sunt cei cu simptomatologie critică, necesită intubare. Lupta cu acest virus e grea, avem o creștere progresivă. Starea de alertă e la recomandarea INSP, că număr de cazuri prin decizia CNSU. Starea de urgență este o recomandare a CNSU, dar decizia e a președintelui României.

Eu sper să n-ajungem la acele momente, fiindcă cred că am suferit destul. Sper să nu ajungem acolo că am suportat destul în cele două luni jumătate, aproape trei. Am suportat, am stat în casă, iar o mică parte au bagatelizat, și în acest moment insuflă tuturor că e un fake ce se întâmplă astăzi.

Mare majoritate a populației înțelege. Nu trebuie să ne infectăm cu toții, doar să vedem că există acel coronavirus. Trebuie să vedem care e realitatea. (…) Anumite țări reintră în izolări, în Spania, am văzut în Grecia cum românii sunt testați”, a mai spus Nelu Tătaru, duminică seară, la „Jocuri de putere”, potrivit realitatea.net.