Nelu Tătaru, avertisment crunt cu privire la apariția unei tulpini Covid-19 românești: „Observăm modificări și ca agresivitate, dar și ca palier de vârstă”
Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit în cursul serii de luni despre posibila apariție a unei mutații Covid-19 românești, care se manifestă mai agresiv și mai virulent decât cea existentă. Medicul hușean atrage atenția asupra zonei Moldova, acolo unde oamenii ar trebui să fie mai atenți și să respecte sfaturile medicilor.
România, lovită de o nouă mutație?
Nelu Tătaru atrage atenția asupra posibilei noi mutații Covid-19 apărută pe teritoriul României. Acesta a explicat evoluția tulpinilor, din ce în ce mai agresive și mai virulente, iar acest fenomen se întâmplă din nou în țara noastră. Dovada se reflectă în nmărul de pacienți internați la ATI și în numărul deceselor zilnice.
Medicul a explicat că, în ultima perioadă, a fost observată o agresivitate pe o patologie pulmonară, dar și o explozie de citokine, astfel că se efectuează analize în laboratoare pentru a afla exact despre ce tulpină este vorba.
„Dacă inițial, tulpina de Wuhan avea o răspândire de 1/2-3, cea Alfa din Marea Britanie avea o răspândire de 1/3-4, la tulpina Delta, pe care o avem acum, transmiterea se face de la 1/5-8 și asta pentru că orice selecție a unei tulpini devine și mai agresivă.
La noi, observăm modificări și ca agresivitate, dar și ca palier de vârstă. În acest moment avem 1885 de pacienți ATI, din care 41 sunt copii, am avut și 400, 500 de decese pe zi. Agresivitatea pe o patologie pulmonară, și nu vorbim în acest moment doar de o pneumonie COVID, vorbim și de acea explozie de citokine, de acele afectări care sunt vasculare, sunt manifestări pe care fiecare organism le dezvoltă diferit și la care reacționează diferit”, a declarat Nelu Tătaru la Realitatea Plus.
Pacienții ajung cu întârziere la spital
Nelu Tătaru nu a exclus nici posibilitatea unei forme mai agresive a tulpinii existente, la o perioadă de timp după infectarea cu aceasta. Din păcate, mulți pacienți se prezintă la medic mult prea târziu, astfel că boala evoluează rapid, iar șansele de supraviețuire se reduc semnificativ.
„În general, la noi valul ajungea la noi cam la o lună, o lună și jumătate după Europa de Vest și atunci știam cum să-l gestionăm și ne pregăteam. Pe de altă parte, pacienții vin acum mai târziu către spitale, ori anticorpii monoclonali și antiviralele sunt pentru primele stadii ale bolii, în starea lor rămân doar tratamentele pentru terapie intensivă, ori aici depinde foarte mult partea umană”, a declarat Nelu Tătaru.