Motivul nebănuit pentru care OMS a sărit două litere din alfabetul grecesc pentru a ajunge la Omicron. Pe cine nu a vrut să supere, de fapt

Noua variantă a fost numită Omicron, omițându-se astfel două litere grecești. Potrivit OMS, această situație a apărut ca necesitate de a evita confuzia și stigmatizarea, dar mulți privesc această excepție din perspective politice.

Ce de au fost denumite tulpinile Sars-CoV-2 cu litere din alfabetul grecesc

Organizația Mondială a Sănătății a decis, începând din iunie, ca cele mai îngrijorătoare variante ale virusului Sars-CoV-2 care pot provoca boala Covid să fie denumite după alfabetul grecesc. Hotărârea a fost luată după ce au apărut confunzii cu privire la aflarea țării în care au apărut prima dată, astfel încât denumirea tulpinii după țara de origine s-a schimbat cu litere alfabetului grecesc.

Pe baza acestui criteriu, varianta engleză B.1.1.7 a fost denumită Alpha, varianta sud-africană Beta, varianta braziliană, Gamma, și cea indiană, Delta. Ulterior denumirii tulpinii Delta, alte trei tulpini, respectiv, Lambda, Epsilon și Mu au fost denumite după alfabetul grecesc, fiind considerate de interes de către OMS.

Odată cu apariția noii tulpini B.1.1.159, Organizația Mondială a Sănătății s-a întrunit în cadrul unei ședințe pentru a discuta despre gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru omenire, ajungând la concluzia că această tulpină este îngrijorătoare și de interes, astfel că denumirea ei urma să fie aleasă în funcție de următoarea literă din alfabetul grecesc, adică “Nu”. Astfel, instituția a decis să nu aleagă această literă pentru a nu se confunda cu “new”, care în engleză însemană “nou”.

Legătura dintre litera „Xi” și președintele chinez

Următoarea literă ar fi fost “Xi”, însă nici aceasta nu a părut să fie cea potrivită, având în vedere că s-ar fi putut face confuzia cu președintele chinez “Xi Jinping”, apărând astfel tensiuni la nivel mondial. De asemenea, purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a declarat că prin evitarea celor două litere din alfabetul grecesc se încearcă, astfel, evitarea „provocării de ofense”.

De asemenea, medicul Angela Rasmussen, virusolog la Universitatea din Saskatchewan, a explicat că înainte de adoptarea literelor grecești, aceasta s-a lovit de numeroase confuzii legate de variantele existente associate cu un șir de litere și cifre, oamenii înceoând să le denumească după regiunea în care acestea ar fi apărut, respectiv „varianta britanică” sau „varianta sud-africană”, a explicat specialista. De asemenea, aceasta a mai subliniat că prin folosirea algabetului grecesc se evită „stigmatizarea și discriminarea”.