Minunile lui Arsenie Boca, cel care a prevestit Revoluția din ’89. Totul despre vindecări, teleportare și citirea gândurilor

Părintele Arsenie Boca este unul dintre cei mai iubiți duhovnici ai românilor, astfel că de numele său, al cărui mormânt din Prislop este loc de pelerinaj pentru creștini, sunt legate multe mărturii extrarordinare.

Minunile lui Arsenie Boca, cel care a prevestit Revoluția din ’89

Astfel, unii dintre cei care l-au cunoscut au vorbit despre forța sa vindecătoare sau despre ajutorul divin mijlocit de el. Duhovnicul este considerat de mulţi dintre credincioşi un adevărat sfânt, iar în ultimii ani au apărut multe mărturii despre darurile divine cu care Arsenie Boca ar fi fost înzestrat. Se vorbește astfel despre minunile părintelui, despre puterea vindecătoare a acestuia şi despre modul în care acesta putea vedea în sufletul oamenilor. O serie de cărţi şi studii au fost dedicate minunilor, mărturiilor şi sfaturilor atribuite duhovnicului. Iată, așadar, câteva dintre mărturisiri, publicate în volumele biografice şi religioase.

Vindecări cu adevărat miraculoase

De la bolnavi de cancer la orbi şi persoane suferinde de paralizie, „pacienţii” părintelui erau vindecaţi, conform relatărilor, prin puterea credinţei.

„În lucrarea părintelui Arsenie avem şi cazuri de vindecări miraculoase. A vindecat un orb pe care mai întâi l-a spovedit şi l-a împărtăşit şi apoi i-a zis să iasă din biserică. Cei prezenţi au zis să-l ajute fiind orb, dar părintele i-a oprit zicându-le să-l lase să meargă singur. Ajungând la uşă bolnavul a zis: „Măi fraţilor, eu văs”. În acel moment i-a revenit vederea pentru toată viaţa. Un om paralizat la par a fost dus cu căruţa la mănăstire şi părintele i-a zis să coboare din căruţă. El a coborât şi de atunci a mers normal”, notau autorii cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, apărută în Colecţia „Ortopraxia”, din 2008, cu binecuvântarea IPS Dr. Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului.

Puterea vindecării, după moarte

Un preot, pe nume David Stoica, de la Mănăstirea Sadinca, relata că şi-a dat seama la Prislop de puterea de vindecare a duhovnicului Arsenie, chiar şi după ce el murise.

„O copilă de patru ani, cu familia, venise la mormântul de la Prislop al părintelui Arsenie. Nu putea merge pe picioruşe. Era paralizată total. Stăteau cu toţii îngenunchiaţi în jurul mormântului cu frunţile lipite de pământ. Se rugau fierbinte, toţi, cu ochii închişi. Şi deodată văd copilaşul cum se ridică dintre ei, în picioare. Stătea aşa, cumva speriată, nevenindu-i să creadă că este adevărat. Pe urmă a început să sară într-un picior de parcă voia să se dezmorţească. Pe urmă a făcut câţiva paşi”, spunea părintele David, în cartea „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

Avea darul clarviziunii

Preotul Serafim Bădilă, de la Mănăstirea Căişel, a spus că Arsenie Boca a avut darul clarviziunii.

„La una dintre primele întâlniri ale mele cu părintele Arsenie, dânsul mi-a zis păcatele în faţă, dar nu m-am supărat, pentru că mi-am dat seama că este un sfânt şi nu zice ca să mă batjocorească. Faţa îi strălucea şi nu te puteai uita la dânsul, aşa îi radia faţa de lumină. Era îndumnezeit. Pentru ce zic eu că avea darul clarviziunii? Am fost învăţător la clasele I – IV 20 de ani. Mi-a spus: tu trebuie să pleci de acolo. Să te duci să faci teologia. La aceasta eu i-am răspuns părintelui cu gândul, pentru că nu îndrăzneam cu vorba. În gândul meu am zis: nu mi-am strâns bani şi trebuie bani să faci o şcoală. Părintele mi-a spus: „Mă, îţi pui problema că n-ai bani? Are mama ta”. Fără să-i spun eu că tatăl meu a fost miner şi a trecut la cele veşnice şi mama mea a avut pensie, deci mă putea întreţine, pentru că fratele meu era căsătorit şi surorile mele erau la mănăstire. Deci mama din pensie mă putea ţine”, spunea preotul, potrivit autorilor cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

Citea gândurile oamenilor

Preoteasa Ileana Ramba, din Braşov, a povestit despre momentul în care a fost vindecată de duhovnicul Arsenie Boca, în copilărie, în vremea în care suferea de o afecţiune la picioare, ce o împiedica să se deplaseze. Femeia a vorbit , în cartea „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, că fiind copilă, aceasta plecase din Braşov spre mănăstirea Prislop, împreună cu alţi 10 – 12 credincioşi, întâi cu trenul până la Hunedoara şi apoi cu o căruţă. Ceilalţi aveau daruri pentru mănăstire, doar ea nu adusese nimic.

„O doamnă din Braşov mi-a dat un pacheţel – nu ştiu ce o fi fost în el – şi mi-a zis: „Dă-i asta părintelui şi cere-i ceva”. La un moment dat, coboară părintele din chilia dânsului: înalt, îmbrăcat într-o reverendă albă, cu o centură neagră la mijloc, cu părul negru şi lung până la umeri şi cu nişte ochi albaştri, albaştri… Eu eram a cincea sau a şasea la rând. A ajuns la mine. Aveam emoţii mari, eu, fată de ţară, timidă, ruşnioasă, tremuram toată. Când a ajuns în dreptul meu, a întins mâna să mă binecuvânteze. Eu am întins pacheţelul şi am zis în gând: „Părinte, ajută-mă să pot umbla”. În gând am zis, nu eram în stare să scot un cuvânt. Dânsul a lăsat mâna jos, s-a dat un pas înapoi, m-a privit din cap până-n picioare şi de la picioare până la cap şi m-a binecuvântat, zicând cu voce tare: „Bine, mă, fie!”. Am simţit un fior şi o putere m-a străbătut prin şira spinării. Atunci mi-a dat putere să pot umbla în picioare. Am început să plâng iar dânsul a trecut mai departe. Credincioşii m-au înconjurat şi m-au întrebat ce am cerut, că mi-a dat părintele. Eu nu le-am spus, ci am tot plâns”, a povestit preoteasa.

Mormântul este păzit de două căprioare

O altă relatare publicată de autorii culegerii de mărturii despre printele Arsenie Boca aparţine unei femei ce susţine că a aflat de la măicuţele de la Prislop că locul de veci al fostului stareţ este păzit de căprioare.

„La mormânt, măicuţele mi-au zis: „Ce credeţi, noaptea două căprioare vin şi se culcă lângă mormânt şi îl păzesc. Şi când se face dimineaţă şi urcă măicuţele, ele se scoală şi pleacă. Două căprioare, în fiecare noapte, stau la mormânt la părintele”, scriu autorii volumului „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

A fost prevestită Revoluția

Autorii volumului „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca” anunță mărturii despre faptul că duhovnicul ar fi prevestit evenimentele din decembrie 1989.

„Înainte de a se sfârşi zilele, la părintele a fost o verişoară şi el i-a spus: „Vezi că eu mor şi nu va trece mult timp şi în România va fi vărsare de sânge”. Au trecut numai trei săptămâni şi a început Revoluţia. În toată ţara mulţi tineri şi-au pierdut viaţa”.

Despre teleportare

Maica Stareţă Marina Lupou, de la Mănăstirea Bic, judeţul Sălaj, a spus, în aceeaşi carte, că părintele Arsenie Boca avea puterea de a apărea în vedenii, ca să-i îndruma pe oameni. A povestit că mama ei, bolnavă fiind de cancer, se afla în stadiul terminal, iar sora ei era, la fel, bolnavă. Maica a trebuit să părăsească mănăstirea Prislop ca să le fie alături, dar într-o zi, când nu era acasă, bătrâna s-a prăbuşit din cauza durerilor, iar sora stareţei, bolnavă fiind nu o putea ajuta.

„S-au speriat rău şi au strigat amândouă după părintele Arsenie. Şi atunci, prăintele, în momentul acela, a fost acolo, îmbrăcat în veşminte preoţeşti cu crucea în mână şi a zis cuvintele pe care mi le-a zis mie când am plecat din Prislop: „Nu vă fie frică, noi suntem alături de voi”. Şi sora mea a ridicat-o pe mama în pat ca un fulg. Până când am venit eu, părintele nu a mai fost, nu am fost vrednică să-l văd”, a povestit maica Marina.