Măsurile fiscale și controalele ANAF lovesc tot în companiile cinstite. Rezultatele luptei antifraudă din ultimele luni

Măsurile legislative fiscale care au creat haos în economie, controalele fiscale încrucișate și concurența neloială sunt percepute de către multe companii drept principalele consecințe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activității lor.

Companiile se plâng că autoritățile din România nu fac decât să le pună bețe în roate. Măsurile și controalele fac mai mult rău decât bine, iar acest lucru se vede în studiile oficiale.

O cercetare PwC România arată că peste jumătate dintre patronii intervievați cred că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ținti metodele de fraudare afectează mai mult societățile de bună credință decât pe cele frauduloase. Principalul motiv: cresc costurile de reformare.

De ce controalele ANAF și legile prost gândite țin pe loc companiile

Autorii studiului susțin că Guvernul a luat mai multe măsuri pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală. Dar rezultatul nu e mereu cel dorit și, în unele cazuri, măsurile lovesc firmele cinstite.

„Autoritățile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente și a lipsei de garanții că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor onești, aceste decizii au mărit costurile și au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerințele legale. În același timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deși la prima vedere pare paradoxal, că societățile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimțit în activitatea lor este indus de măsurile legislative și administrative ale autorităților luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul și, implicit, de a sprijini contribuabilii corecți”
Daniel Anghel, PwC România

Principalele concluzii ale sondajului

Întrebați „Cum percep că afectează frauda de TVA activitatea companiei?”, reprezentanții companiilor au răspuns astfel:

• 55% au considerat că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ținti metodele de fraudare afectează mai mult societățile de bună credință decât pe cele frauduloase pentru că le cresc costurile de conformare
• 52% au indicat controalele fiscale încrucișate întrucât generează consum suplimentar de resurse din partea companiilor
• 50% au apreciat că frauda conduce la concurență neloială care are efect asupra integrității și bunei funcționări a pieței.

Alte implicații menționate au fost lipsa predictibilității fiscale (49%), denaturarea prețurilor de pe piață (47%) sau costurile neprevăzute cu TVA (39%).

“Autoritățile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative și procedurale, în ultimii ani, în timp ce reforma și digitalizarea administrației fiscale au încetinit, proiectul de modernizare a acesteia cu Banca Mondială fiind recent anulat. Ar trebui, totuși, să înțelegem că frauda nu poate fi redusă doar prin măsuri legislative și că din acest motiv, așa cum arată și sondajul nostru, se tinde către un exces de reglementare care sporește povara de conformare. Reforma și digitalizarea administrației fiscale, în schimb, sprijină atât contribuabilii corecți, cât și autoritățile să identifice mai rapid, mai eficient și mai puțin costisitor zonele de neconformare, evaziune și fraudă fiscală și, din acest motiv, ar trebui să fie prioritare”
Daniel Anghel, PwC România

Cum pot fi identificați partenerii frauduloși

Totuși, 98% dintre respondenți au precizat că nu au fost implicați involuntar în scheme de fraudare, dar 20% au menționat că știu alte companii în astfel de situații. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislația nu prevede concret astfel de măsuri. Respondenții au indicat că inițiază demersuri astfel:

• 78% dacă observă condiții de plată neobișnuite
• 70% dacă prețul este semnificativ mai mic decât prețul pieței
• 70% dacă află informații publice negative
• 53% dacă lipsesc detalii logistice sau condiții de livrare specifice
• 32% dacă partenerul avea un alt obiect de activitate sau era nou pe piață
• 23% dacă era o cantitate de bunuri oferite neobișnuit de mari

La sondajul realizat de PwC referitor la “Consecințele fraudei în materie de TVA” au participat 60 de respondenți din companii din diverse domenii: retail, industria auto, servicii financiare, producție industrială, industria farmaceutică, servicii IT, activități imobiliare, industria energetică, industria petrolului și gazelor.

Scopul sondajului a fost de a identifica atât modul în care companiile resimt efectele fraudei în materie de TVA, precum și cel în care își selectează partenerii de afaceri pentru a evita implicarea involuntară în fraudă.