Mare sărbătoare luni, 5 august 2024. Ce sfânt important e prăznuit azi în toată România
Pe 5 august 2024, credincioșii ortodocși din România și din întreaga lume îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, o figură remarcabilă a spiritualității românești și ortodoxe. Acesta este un prilej de rugăciune, reculegere și comemorare a vieții și lucrărilor unui sfânt cunoscut pentru credința profundă, viața de asceză și contribuția spirituală.
Sărbătoare mare pe 5 august 2024: Cine a fost Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Viața și tinerețea
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul s-a născut la 23 iulie 1913, în satul Crainiceni din județul Botoșani, într-o familie de țărani evlavioși. A primit la botez numele de Ilie. A fost orfan de mic, fiind crescut de bunica sa, care i-a insuflat dragostea pentru credința ortodoxă. Din copilărie, Ilie a arătat o mare înclinație spre rugăciune și viața monahală.
După ce a terminat școala primară, Ilie s-a înscris la Seminarul Teologic din Dorohoi, unde și-a aprofundat cunoștințele religioase și s-a pregătit pentru o viață dedicată slujirii lui Dumnezeu. În timpul seminarului, a fost remarcat pentru evlavia și zelul său.
Intrarea în monahism
La vârsta de 20 de ani, Ilie a intrat în Mănăstirea Neamț, unde a fost tuns în monahism și a primit numele de Ioan. După o perioadă de noviciat, în care și-a demonstrat ascultarea și devotamentul, a fost hirotonit diacon și apoi preot.
În 1936, dorind să trăiască o viață ascetică mai intensă, a plecat la Sfântul Munte Athos. Aici a trăit în diverse schituri și mănăstiri, urmând cu strictețe regulile monahale și practicând rugăciunea neîncetată. În 1947, a ajuns în Țara Sfântă, stabilindu-se în pustia Hozeva, unde a trăit ca sihastru.
Viața în pustie
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a petrecut ultimii ani ai vieții sale într-o peșteră din apropierea Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul. Aici s-a dedicat rugăciunii, postului și scrierii de lucrări religioase și poezii duhovnicești. În acea perioadă a compus numeroase rugăciuni și imnuri ce reflectă profundele sale trăiri spirituale și dragostea sa pentru Dumnezeu.
Sfântul Ioan a fost cunoscut pentru viața sa austeră și pentru darurile sale duhovnicești, fiind considerat un mare ascet și un model de sfințenie. A trăit în peșteră timp de aproape șapte ani, până la moartea sa, la 5 august 1960.
Canonizarea și moștenirea spirituală
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a fost canonizat de Patriarhia Română în 1992, fiind prăznuit la data de 5 august. Canonizarea sa a fost o recunoaștere a vieții sale sfinte și a influenței sale spirituale asupra credincioșilor. Moaștele sale sunt păstrate în Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul, fiind venerate de pelerini din întreaga lume.
Moștenirea sa include nu doar exemplul vieții sale de sfințenie, ci și scrierile sale duhovnicești. Acestea sunt considerate comori ale literaturii religioase românești, fiind citite și apreciate pentru profunzimea și frumusețea lor spirituală.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Iacob Hozevitul
În fiecare an, la 5 august, credincioșii ortodocși se adună în biserici pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan Iacob Hozevitul. Slujbele religioase includ Sfânta Liturghie, Acatistul și Paraclisul sfântului, fiind momente de rugăciune și meditație. În această zi se rememorează viața și învățăturile sfântului.
Sărbătoarea este și un prilej pentru credincioși de a cere mijlocirea sfântului în rugăciuni pentru sănătate, pace și ajutor în viață. Este un moment de reflecție asupra propriului parcurs spiritual și de întărire a credinței.
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul rămâne un model de sfințenie și o sursă de inspirație pentru toți credincioșii. Viața sa de asceză, rugăciune și scrierile sale duhovnicești continuă să inspire și să îndrume pe calea credinței. Sărbătoarea de 5 august este o ocazie specială de a ne aminti de acest mare sfânt român și de a ne întări în credință prin exemplul său.
Potrivit credinței populare, astăzi este interzis să speli la mașină, să coși, să dai cu mătura sau să muncești la câmp, deoarece e mare păcat.