Mâncarea de post acum 150 de ani. Cu ce preparate se delectau românii în acele vremuri, mulți nu-și permit așa ceva acum

În timpul postului, meniul credincioșilor este destul de sărac, format din destul de puține feluri de mâncare. În urmă cu 150 de ani, însă, românii se delectau cu cele mai luxoase preparate vegetale. Ce puneau pe masă, fără carne, lapte și ouă. Pe vremea aceea, aveai de unde alege

Ce mâncau străbunicii noștri în post

Postul Paștelui este cel mai lung și cel mai greu din an. Durează 40 de zile, timp în care produsele de bază din carne, lapte sau ouă sunt complet interzise. Are cele mai puține dezlegări, semn că este o perioadă de abținere destul de grea pentru credincioșii curajoși.

Se pare, însă, că strămoșii noștri au fost ceva mai norocoși când vine vorba despre perioada postului. În urmă cu 150 de ani, rafturile magazinelor erau pline de tot felul de alimente și preparate, speciale pentru cei care nu consumă carne, lapte sau ouă.

Institutul de Studii Sud-Est Europene a postat pe pagina de Facebook o pagină dintr-un ziar de la acea vreme. Pe atunci, un magazin alimentar anunța că a primit mai multe produse de post, toate la un loc, pentru a le face postul mai ușor credincioșilor.

Conform anunțului publicitar, este vorba despre magazinul Filianu&Ionescu, de pe Strada germană, care se lăuda cu o mulțime de produse de lux, pe care nu le găseai altundeva la acea vreme. Din ziar aflăm că magazinul avea „stridii proaspete de Malta”, „melci mari de Transilvania”, „halva de Adrianopol cu miros de vanilie, trandafir și bergamet”, nuga de Napoli, „anghinare, conservate în cutii și uscate cu ocaua”, homar și stridii, „unt-de-lemn de Toscana în tinichele și cu ocaua, de Provance și grecesc, de o calitate superioară”.

Ce alimente de post se găseau în magazine

În urmă cu mai bine de 150 de ani, magazinele se aprovizionau cu produse din toată Europa. Deși unele dintre ele nu erau de post, cum ar fi fructele de mare, pe care preoții nu le recomandă, erau foarte căutate în apropierea Paștelui sau Crăciunului, mai ales pentru că se găseau foarte greu.

Conform aceluiași ziar, aflăm că, în 1869, bucureștenii găseau la magazinul Filianu&Ionescu și „curmale barbarine pe ramura lor în buchete și cu ocaua”, „struguri de Malaga imperiali”, „prune de Bordeaux în zahar de struguri”, „smochine de Smirna” și „portocale de Mesina”.

Magazinul era unul dintre cele mai cunoscute, ținând cont că avea o diversitate de alimente, pe care nu le găseai la orice unitate comercială. Erau produse alese, destul de rare, iar prețul era și el pe măsură, semn că nu își permitea oricine să postească în așa lux.

Mulți dintre noi nu își permit nici măcar acum să cumpere alimentele precizate mai sus, deși acestea se găsesc foarte ușor și nu mai reprezintă o specialitate. Fructele de mare și dulciurile sunt prezente la orice pas acum, dar mulți dintre credincioși au un meniu sărac în această perioadă.

Deși există tot felul de preparate de post, fără carne, lapte sau ouă, mulți se rezumă la feluri de mâncare pe bază de cartofi, prăjeli, pateuri vegetale, ceea ce nu este deloc un beneficiu din punct de vedere al sănătății.