Mănăstirea „Ierusalimul Neamului Românesc”. Ce importanță istorică are acest loc sfânt

Există o mănăstire în țara noastră care a fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc”. Aceasta este situată în judeţul Suceava și reuneşte, an de an, mii de oameni veniţi în pelerinaj și rugăciune. Toți care trec pragul mănăstirii au aceleași gânduri: rugăciune, mântuire și căutarea puterii pentru a trece cu bine peste problemele vieții.

Ce mănăstire din România este supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc”. Cine i-a spus așa

În această mănăstire şi-a petrecut regele Mihai prima sărbătoare de Paşte, în anul 1992, după ce a revenit în România din exilul impus de comunişti în anul 1948. Este vorba despre mănăstirea Putna, care a fost numită de Mihai Eminescu-„Ierusalimul Neamului Românesc”.

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox și unul dintre cele mai cunoscute centre culturale, religioase și artistice din România.

Mănăstirea Putna are propriul muzeu

Mănăstirea se află la 33 de kilometri nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. De asemenea, lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Conform vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, al cărui mormânt se află acolo, a început în anul 1466 și a durat până în anul 1469.

Când a fost sfințită mănăstirea Putna

Sfințirea mănăstirea Putna a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”. Slujba de sfințire a fost oficiată de însuți mitropolitul Teoctist.

Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Nu în ultimul rând, incinta mănăstirii, turnul de la intrare și fortificațiile au fost finalizate în anu 1481.

Cine a distrus mănăstirea Putna și cine a refăcut-o

Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki, iar lucrările de reconstruire ale lăcașului au fost începute de voievodul Vasile Lupu în anul 1653, duse mai departe de Gheorghe Ștefan (1653-1658) și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija, în anul 1662.

De asemenea, mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, după care în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer. Nu în ultimul rând, mănăstirea Putna a mai fost restaurată și îni anii 1961 li 1975.

Când s-a construit turnul mănăstirii

Intrarea în incinta mănăstirii Putna se face pe sub un arc boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se situează stema Moldovei datată din anul 1471.

Turnul mănăstirii a fost zidit în anul 1757 pe vremea domnitorului Constantin Racoviță. Atunci a apărut și stema de pe fațada de vest a mănăstirii, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești.

Când a poposit Mihai Emisnescu la mănăstirea Putna

Întrucât poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj a mănăstirii, această construcție se numește astăzi „Turnul Eminescu“.

Tot pe latura de est a mănăstirii se regăsește și „Turnul clopotniței” construit în anul 1882.

Cine a construit paraclisul mănăstirii Putna

Paraclisul mănăstirii este așezat în partea vestică a incintei, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Acesta a fost construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, în locul vechiului turn clopotniță, care s-a deteriorat grav în timpul marelui cutremur din anul 1739.