Majoritatea posesorilor de mașini pe benzină și motorină nici nu știu pe ce dau banii. Ce plătești, de fapt, la pompă când faci plinul
Din prețul unui litru de carburant, șoferii plătesc mai bine de jumătate către taxele şi accizele datorate statului. De unde vin prețurile la pompă veți afla în acest articol.
Ce plătești, de fapt, când alimentezi mașina
Cealaltă parte din prețul unui litru de carburant este reprezentată de cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere. Din prețul unui litru de benzină sau motorină un procent de 45-48% este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxele şi accizele datorate statului, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, se poate spune că atunci când alimentam mașina, „alimentăm“, totodată, și visteria statului.
Potrivit economica.net, „distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp“.
Cu cea de-a doua componentă de preț jonglează producătorii și distribuitorii de carburanți: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);
- Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
- Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
- Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
- Adaos comercial“, potrivit reprezentanților unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.
Cum influențează cursul de schimb prețul carburanților
O altă influență semnificativă o are cursul de schimb euro-dolar, deoarece petrolul și produsele petroliere sunt cotate în dolari, dar distribuția în țara noastră se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari. Pe cale de consecință, o depreciere a monedei noastre în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Așadar, fiecare parte componentă a prețului influențează costul final. În România aveam trei mari producători de carburanți: Petrom, Rompetrol şi LukOil, şi mai mulţi distribuitori majori, care urmează, fără excepție, trendul de preț al carburanților, chiar dacă în proporții diferite.
„Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin“, exemplifică sursa citată.