Lovitură dură pentru milioane de pensionari. Decizia vizează punctul de pensie

PSD vrea marirea pensiilor cu 40%

PSD a promis pensionarilor că va majora punctul de pensie cu 40%. PNL a majorat punctul de pensie cu 14%, lucru care nu a fost pe plac pentru PSD, partidul dorind ca pensionarii să primească majorarea promisă. În contextul crizei sanitare, creșterea punctului de pensie cu 40% trebuie evitată, sunt de părere mai mulți economiști.

Ce ar însemna mărirea pensiilor cu 40% pentru economia României

Academicianul Aurel Iancu, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lezea, Ella Kallai și Laurian Lungu au trimis o scrisoare deschisă prin care susțin că economia României nu poate susține o majorare cu 40%.

Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE.

Pensionarii vor marirea cu 40% a pensiilor
Pensionarii vor marirea cu 40% a pensiilor

Efectele sociale negative nu vor mai putea fi limitate

Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului. În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei.

Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative”, se arată în scrisoarea deschisă.

 Deficitul bugetar va sări la 9% din PIB

Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu.

Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine.

România are intra în recesiuni în 2021

Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli.

Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii”, se mai arată în scrisoare.

Redresarea economiei trebuie protejată

Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021”, menţionează sursa citată.

În scrisoare se mai arată că o corecţie intempestivă ar submina relansarea economică. De asemenea, o corecţie ordonată reclamă un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2024, susţin economiştii. Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, țara noastră fiind în procedură de deficit excesiv, se mai atrage atenția în scrisoare.

Cheltuielile bugetare trebuie restrîânse

Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare.

Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor”, se afirmă în documentul citat.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI