Locul interzis de lângă Sarmizegetusa. De ce comuniştii nu au lăsat pe nimeni acolo ani de zile

Zona din împrejurimile celui mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman ascunde numeroase secrete. Iată care este locul interzis de lângă Sarmizegetusa! Pe vremea comunismului, nimeni nu avea voie să pună piciorul aici. FOTO

Locul interzis de lângă Sarmizegetusa

Pădurile dese de fag din împrejurimile Sarmizegetusei Regia ascund numeroase secrete chiar și în ziua de astăzi. Regiunea este una de deosebită importanță pentru cercetătorii din domeniul arheologic. Cu toate acestea, ultimele săpături au avut loc în anii 1950. Pe vremea comunismului, nimeni nu avea voie să pună piciorul aici.

Unul dintre locurile care ascund așezări antice mai puțin cunoscute chiar și specialiștilor din arheologie este Dealul Pustiosu, de la marginea satului Grădiștea de Munte, de la poalele căruia drumurile forestiere urcă de pe valea Apei Grădiștii spre satele Târsa și Prihodiște și spre Poiana Omului.

Dealul Pustiosu din Hunedoara ascunde rămășițele unor construcții antice care au stârnit interesul cercetătorilor, însă odată cu instalarea comunismului în România, eforturile în acest sens au fost împiedicate. Unul dintre motivele care au stat la baza deciziei cu pricina a fost faptul că pe văile învecinate Pustiosu și Gerosu au avut loc activități miniere.

Despre misterele de la Dealul Pustiosu a vorbit și un localnic din satul Grădiștea de Munte, pe nume Sturza Savu, care la mijlocul anului 1950 avea șapte, opt ani. Ultimele lucrări de cercetare a rămășițelor cetăților dacice din perioada respectivă au fost conduse de istoricul Constantin Daicoviciu.

Misterele de pe Pustiosu, din Hunedoara

„Constantin Daicoviciu venea foarte adesea în satele noastre și îi întreba pe localnici, mai ales pe cei mai bătrâni, despre locurile tainice undea erau ruine ale unor monumente, pe care se apuca apoi să le cerceteze. A venit și la noi și îmi amintesc că m-a luat odată cu el, într-unul din drumurile sale și, la întoarcere. mi-a dat cinci lei. M-am bucurat atunci foarte mult”, a povestit Sturza Savu, potrivit Adevărul.

Din informațiile disponibile în spațiul public, se știe că Dealul Pustiosu ascunde o așezare dacică ce poartă numele formei de relief amintite. În urmă cu mulți ani de zile, localnicii își duceau aici vacile la păscut.

De-a lungul drumului antic ce conduce la așezarea dacică, cercetătorii au descoperit patru terase amenajate și locuite în Antichitate. Însă niciuna dintre acestea nu se compară cu o altă terasă, ce se întinde pe o suprafață de aproape un hectar, la capătul căruia se află o stâncă uriașă cu o înfățișare bizară.

„Terasa are o formă aproximativ semicirculară cu vârful în direcția nordică, iar în partea de sud se sprijină de poalele unei dâlme înalte și prăpăstioase. Lungimea maximă a acestei terase, în direcția est – vest, este de 117 metri, iar lățimea, pe direcția nord – sud, de 83 de metri. Spre vest această mare terasă este mărginită de râpa adâncă ce coboară spre Apa Mică. În față, spre Nord, are drumul antic descris mai sus și pădurea cu câteva poieni ce ajunge în valea Apei Grădiștei. Dincolo de vale în fața Pustiosului, se găsește Dealul Măgureanului, ale cărui poieni cu terasele nelipsite de urme de locuire anticp, se văd bine de pe Pustiosu”, se arată într-unul dintre rapoartele întocmite de Constantin Daicoviciu.

Te-ar putea interesa și: Satul rotund, unic în România. E de o frumuseţe rară, puţini turişti ajung aici. Nu zici că eşti la noi, nici numele nu e românesc FOTO

Pe Dealul Pustiosu au mai fost descoperite nuemroase blocuri de piatră antică, folosite la diverse construcții, ceramică, obiecte de fier și câteva movile. În locul cu pricina mai există și o construcție circulată, în interiorul căreia se află o încăpere tot de formă circulară, care ascunde o vatră de foc și o altă încăpere rectangulară.