Locul din România unde se caută aur de zor. Oamenii dornici de îmbogățire au distrus zona

Există un loc în România de unde au fost extrase sute de tone de aur de-a lungul timpului, în special pe timpul lui Ceaușescu. Minele au fost închise după Revoluția din 1989, însă chiar și așa localnicii dornici de îmbogățire peste noapte continuă să caute aur în zonă, cu riscul de a distruge zona.

Localnicii dintr-un loc din România caută aur în fostele mine de aur. Exploatările ar mai avea aur din belșug

Minele de aur de la Gurabarza, Hunedoara, renumite pentru bogăția lor de altă dată au fost închise în anii 90.

De acolo ar fi fost extrase sute de tone de aur. Însă chiar și așa, localnicii susțin că în zonă se află încă bogății uriașe.

Minele, exploatate de pe vremea Dacilor

Minele de aur din zona Bradului din Munții Metaliferi au fost exploatate de sute de ani, astfel că în urma exploatărilor au rămas în urmă foarte multe ruine și așezări de mineri părăsite.

În cei peste 30 de ani de când au fost închise minele, localnicii încă visează să găsească filonul care i-ar putea scoate din sărăcie peste noapte.

Acolo unde au fost exploatate cele mai bune mine de aur, în zona Barza-Musariu din Hunedoara, pădurea ascunde zeci de intrări în subteran, folosite de-a lungul timpului de căutătorii de aur, angajați de stat.

Exploatare începută de daci și romani

Una dintre aceste intrări duc în galeria Treptele Romane. Mina ar fi fost exploatată chiar de daci și romani în secolul al doilea. A primit numele de Treptele Romane pentru că în interiorul ei încă mai pot fi văzute scările dăltuite în piatră, specifice minelor din acea vreme.

Din această mină pleacă multe tuneluri, astfel că întinderea lor în pământ este foarte mare.

Intrările în mine au fost astupate

Multe dintre vechile intrări în minele de aur au fost astupate, însă localnicii au găsit propriile metode prin care să ajungă în galeriile unde pot căuta filoanele de aur. În plus, intrările sunt semnalate de câte o cruce de piatră.

„Au spart pereții și porțile de beton ale galeriilor, fâcându-și loc cât să intre pe burtă, ori pe deasupra lor, în munte. Unele erau însă prăbușite sau inundate, astfel că efortul celor care au scotocit după aur putea fi zadarnic. Aurul l-au căutat pentru că se spune că atunci când minele au fost închise, au fost zidite și lăsate așa filoane de aur masiv, ca rezerve de aur la nevoie”, povestește un fost muncitor de la Mina Musariu.

În zonă se mai găsește aur

Localnicii sunt atrași de febra aurului mai ales că din când în când au avut dovezi că în aceste mine chiar mai există aur.

Un astfel de exemplu le-a fost dat de mai mulți români și spanioli care au fost prinși în timp ce încercau să treacă granița cu minereu aurifer din această zonă. Persoanele, care intenționau să proceseze aurul prin metoda mercurului undeva în străinătate, au fost reținute.

„Doi inculpaţi au declarat că au fost cazaţi de un localnic şi că de la acesta cunoşteau povestiri despre bogăţia în aur a zonei devenind astfel curioşi în a obţine diferite minerale de mină”, arătau anchetatorii.

Localnicii sunt interesați și de fierul vechi care zace în mine

Oamenii sunt atrași să intre în mine nu doar pentru a găsi aur. Mulți țintesc fierul care a rămas în mine în urma exploatărilor.

„Zeci de kilometri de șine, instalații de cupru și nenumărați vagoneți au rămas în munte”, povestește un alt fost miner.

Cei care cunosc locul își aduc aminte cu plăcere de tipurile în care zona forfotea de oameni, întrucât în minele de aur munceau mii de oameni.

În zonă existau 1000 de case de mineri

„Erau vreo mie de case în aceste locuri. Până la a fi preluate de Societatea Mica, numeroase mine erau ale localnicilor. Unele porneau de sub casele familiilor de mineri. Toate s-au închis după 1990, însă unele mai puteau funcționa.

Au fost distruse, jefuite, dărâmate. Nu trebuia să se întâmple asta. Puteam arăta oamenilor ce au însemnat aceste locuri”, spune Mircea, un fost miner care a lucrat timp de aproape două decenii în zonă.

Nu în ultimul rând, minele de aur din perimetrul Barza au dat în secolul al XX-lea mai mult de 200 de tone de aur, în afară de argint, cupru și alte metale prețioase.