Locul din România unde ar exista un izvor sacru. Oamenii vin special ca să bea din apele sale și să se vindece de boli
Știai că în țara noastră există un loc unic, cu un izvor sacru, despre care se spune că vindecă toate bolile? Pe vremea comunismului, liderii politici ar fi încercat să îl acopere cu o placă de beton, însă apa ar fi continuat să curgă, fără să poată fi oprită. Află în rândurile de mai jos care este povestea izvorului special.
Apa vindecătoare de la Mănăstirea Ghighiu
Dacă ești credincios, fără îndoială nu îți sunt necunoscute minunile asociate cu lăcașurile sfinte, apa sfințită sau alte astfel de elemente cu semnificație deosebită. Știai că, în țara noastră, există un loc cu totul special, unde curg ape vindecătoare? An de an, românii merg aici pentru a se ruga și a se vindeca de boli și suferințe – nu doar fizice.
Povestea izvorului tămăduitor de la Mănăstirea Ghighiu își are rădăcinile într-o legendă, potrivit căreia Maica Domnului i-a poruncit logofătului Coresi să ridice un lăcaș sfânt. Din senin, în spatele său, a apărut un fir de apă care, în timp, s-a transformat în izvor. A fost semnul care arăta că mănăstirea trebuia construită la locul cu pricina.
Descoperirea izvorului tămăduitor ar fi avut loc în perioada comunistă. Se spune că locuitorii din regiunea lăcașului sfânt aflat la mai puțin de cinci kilometri de Ploiești, în satul Ghighiu, ar fi știut că apa avea puterea de a vindeca boli, însă liderii politici de la vremea respectivă ar fi vrut să acopere izvorul cu o placă de beton.
Cum au încercat comuniștii să blocheze izvorul
Se spune că, în anul 1958, când s-a încercat acoperirea definitivă a izvorului de la Mănăstirea Ghighiu, apa nu a încetat să curgă, spre surprinderea tuturor. Locul este unic în România și mulți credincioși au început să vină aici pentru a ruga Divinitatea să îi vindece de bolile de care suferă.
Părintele Pantelimon a fost cel care a cerut ca placa de beton instalată pe vremea comunismului la izvorul tămăduitor de la Mănăstirea Ghighiu să fie îndepărtată. Tot el a fost cel care s-a ocupat îndeaproape de lăcașul sfânt și s-a asigurat că acesta este bine îngrijit, astfel încât credincioșii să poată veni aici oricând își doresc.
În altă ordine de idei, trebuie precizat că apa este considerată sfântă în religia ortodoxă, ea fiind binecuvântată prin rugăciuni sau sfințită. Credincioșii consideră că apa sfântă are puterea de a le aduce binecuvântări în viață și de a-i proteja de lucruri rele, precum boli sau suferințe.